Sindicatul Angajaților din Aparatul de Lucru al Guvernului solicită demisia de onoare sau demiterea vicepremierului Oana-Clara Gheorghiu și a ministrului Economiei, Digitalizării, Antreprenoriatului și Turismului, Ambrozie-Irineu Darău, în urma informațiilor apărute în spațiul public privind contacte, întâlniri și corespondențe instituționale legate de grupul german Schwarz/Schwarz Digits și instituții ale statului român, între care ADR și STS.
Într-un comunicat transmis joi, SAALG acuză că explicațiile potrivit cărora demersurile ar fi fost unele „exploratorii” nu sunt suficiente și susține că demnitarii nu pot folosi autoritatea funcției publice pentru a facilita accesul unor operatori economici privați la instituții ale statului.
„Guvernul României nu este agenție de business development. Palatul Victoria nu este showroom, iar vicepremierii și miniștrii nu sunt agenți comerciali pentru companii private”, transmite sindicatul.
SAALG cere publicarea întâlnirilor și corespondenței
Sindicatul solicită ca Oana Gheorghiu și Irineu Darău să facă dovada că au declarat în Registrul Unic al Transparenței Intereselor toate întâlnirile, discuțiile și contactele instituționale avute cu reprezentanți ai grupului Schwarz sau cu entități interesate de decizii publice în domenii precum digitalizarea, cloudul, infrastructura digitală, securitatea cibernetică ori achizițiile publice.
SAALG cere indicarea publică a înregistrărilor RUTI, cu data, participanții, scopul întâlnirilor, temele discutate și concluziile. În cazul în care acestea nu au fost declarate, sindicatul cere explicații privind motivele omisiunii.
Organizația invocă Legea nr. 49/2025, prin care în Codul administrativ au fost introduse norme de etică și conduită pentru membrii Guvernului și pentru demnitarii administrației centrale. Potrivit SAALG, art. 47^11 din Codul administrativ obligă membrii Guvernului să se înregistreze în RUTI și să publice întâlnirile oficiale cu persoane terțe, de regulă cu cel puțin două zile înainte, iar întâlnirile neplanificate în termen de două zile de la desfășurare.
„Problema nu este doar juridică, ci și morală”
Sindicatul susține că miza cazului depășește strict eventuala încălcare a unor reguli administrative și privește credibilitatea publică a Guvernului.
„Membrii Guvernului nu au doar obligația formală de a nu încălca legea, ci și obligația politică și morală de a evita orice aparență de favorizare, intermediere, presiune sau acces preferențial”, arată SAALG.
În comunicat este invocat și Codul de conduită al membrilor Guvernului, asociat Jalonului 432 din PNRR, despre care sindicatul afirmă că a fost introdus tocmai pentru a preveni situații de tipul contactelor netransparente cu entități private interesate de decizii publice.
SAALG avertizează că, dacă demnitarii care vorbesc despre digitalizare, transparență și reformă nu publică integral interacțiunile relevante cu actorii privați, RUTI riscă să devină „doar încă un jalon bifat pentru Bruxelles și ignorat la București”.
Numirea de la ADR, invocată ca element suplimentar
Sindicatul cere clarificări și cu privire la conducerea Autorității pentru Digitalizarea României. SAALG amintește că Aurel-Cătălin Giulescu, actualul președinte al ADR, a fost anterior consilier de stat în aparatul propriu de lucru al vicepremierului Oana-Clara Gheorghiu și a fost eliberat din această funcție odată cu numirea la conducerea ADR.
Potrivit comunicatului, presa ar fi relatat și că propunerea pentru schimbarea fostei conduceri a ADR și numirea noii conduceri a fost asumată de ministrul Irineu Darău împreună cu vicepremierul Oana Gheorghiu.
„Când un om din aparatul vicepremierului ajunge, după întâlniri cu un grup privat interesat de digitalizarea statului, la conducerea instituției care gestionează digitalizarea României, Guvernul nu mai poate cere publicului să creadă în simple coincidențe administrative”, susține SAALG.
Sindicatul leagă cazul de controversele privind programele strategice
SAALG afirmă că episodul nu poate fi separat de suspiciunile și controversele mai largi privind marile programe publice, inclusiv SAFE. Sindicatul amintește că România are alocate peste 16,6 miliarde de euro prin Instrumentul „Acțiunea pentru securitatea Europei”, iar accesarea fondurilor este coordonată de Guvern, prin Cancelaria Prim-ministrului.
Organizația subliniază că nu susține că orice contract cu o companie germană ar fi nelegitim, însă cere Guvernului să lămurească rapid dacă deciziile luate sunt în interesul României sau favorizează anumite zone de interese economice.
„România are nevoie de investiții, tehnologie, parteneriate și securitate, dar România nu are nevoie de un Guvern care funcționează pe bază de întâlniri secrete, e-mailuri de tatonare și culoare preferențiale pentru companii private”, se arată în comunicat.
Solicitări către premierul interimar
SAALG cere demisia de onoare a vicepremierului Oana-Clara Gheorghiu și a ministrului Ambrozie-Irineu Darău, iar în lipsa acesteia, demiterea celor doi de către prim-ministrul interimar.
Sindicatul mai solicită publicarea tuturor e-mailurilor, notelor, agendelor, minutelor, listelor de participanți și documentelor privind întâlnirile sau corespondența instituțională cu reprezentanții grupului Schwarz/Schwarz Digits, precum și verificarea de către Corpul de Control al Prim-ministrului a modului în care cei doi demnitari au utilizat autoritatea funcției publice în raport cu interese private.
Președintele SAALG, Noni-Emil Iordache, afirmă că lipsa unor consecințe ar transmite un mesaj grav administrației și cetățenilor.
„Domnule prim-ministru interimar, dacă acest episod rămâne fără consecințe, mesajul transmis administrației și cetățenilor este unul devastator: angajaților li se cer sacrificii, dar demnitarilor li se tolerează orice; lucrătorilor li se cer integritate și transparență, dar membrilor Guvernului li se permite să transforme instituțiile statului în teren de prospectare pentru companii private”, a transmis Noni-Emil Iordache.
Acesta susține că menținerea în funcție a celor doi demnitari, în lipsa unei clarificări complete și a publicării tuturor interacțiunilor relevante, ar reprezenta „o sfidare publică”.
