La Galați nu a căzut doar o dronă. A căzut și o iluzie, iluzia că timpul are răbdare cu noi, avertizează liderul PSD Cluj, europarlamentarul Vasile Dîncu, fost ministru al Apărării.
Europarlamentarul PSD Vasile Dîncu susține că incidentul produs la Galați, unde o dronă rusească de tip Geran 2 s-a prăbușit peste un bloc de locuințe, reprezintă mai mult decât un simplu accident militar.
Într-o amplă postare publică, fostul ministru al Apărării vorbește despre „o întârziere strategică” a României în domeniul tehnologiei militare și al apărării antidronă.
„Drona care a lovit în această noapte un bloc din Galați nu este doar un incident militar. Este un simptom. Un simptom al unei întârzieri strategice pe care România o plătește deja în materie de securitate, tehnologie și industrie de apărare”, afirmă Dîncu.
Potrivit acestuia, faptul că o dronă folosită de Federația Rusă în atacurile asupra infrastructurii ucrainene a pătruns în spațiul aerian românesc și a provocat răniți și pagube materiale ridică întrebări majore despre capacitatea de reacție a statului român.
„Cum am ajuns aici?”
Vasile Dîncu afirmă că România se află de peste trei ani „la câțiva kilometri de cel mai intens război tehnologic din Europa după 1945”, însă adaptarea instituțională și tehnologică întârzie.
„Războiul din Ucraina a demonstrat că dronele au devenit noua artilerie a secolului XXI”, spune liderul PSD, subliniind că aceste sisteme au schimbat radical doctrina militară modernă.
El critică diferența dintre discursul oficial privind dezvoltarea unei industrii naționale de drone și rezultatele concrete din teren.
„În timp ce drone rusești cad pe teritoriul României, România încă discută despre dronele pe care ar trebui să le construiască”, afirmă acesta.
Contracte externe și întrebări despre „drona românească”
Fostul ministru al Apărării amintește că Ministerul Apărării a anunțat recent achiziția a 34 de sisteme de drone produse de compania germană Quantum Systems, printr-un contract finanțat prin programul SAFE.
În acest context, Dîncu ridică întrebări legate de capacitatea reală a României de a produce drone proprii.
„Dacă România are capacitatea de a dezvolta propriile drone, de ce continuă să importe sisteme esențiale? Dacă nu are această capacitate, de ce discursul public vorbește de ani de zile despre o industrie națională care încă nu produce efecte strategice vizibile?”, întreabă europarlamentarul PSD.
El susține că proiectul „dronei românești” a fost afectat de suprapuneri instituționale, schimbări de coordonare și lipsa unei conduceri clare între Ministerul Economiei, Ministerul Cercetării, INCAS, COMOTI, Carfil, Romarm și parteneri externi.
„Poate acum se va spune că PSD este de vină pentru că a dat jos Guvernul reformator, că e nevoie rapid de un contract semnat rapid, dar adevărul este evident.
Se încearcă deja construirea unei narațiuni simple și convenabile: PSD a blocat SAFE. Realitatea este mai complicată și mai puțin spectaculoasă: PSD nu a contestat necesitatea programului SAFE și nici investițiile în apărare; PSD a contestat procedura prin care un guvern aflat într-o situație politică fragilă a adoptat o ordonanță de urgență privind gestionarea unui program de peste 16 miliarde de euro. Discuția a fost despre control democratic, legalitate și transparență, nu despre respingerea programului.
Ironia este că aceia care acuză PSD că ar fi blocat SAFE sunt adesea aceiași care astăzi explică de ce România încă nu produce drone în serie, de ce importă sisteme esențiale și de ce o dronă rusească a ajuns până la Galați”, spune Dîncu.
Critici privind managementul politic din industria de apărare
În mesajul său, Vasile Dîncu face referire și la numirile politice din companiile de stat implicate în proiectele de drone, susținând că acestea au afectat credibilitatea și viteza de implementare a programelor strategice.
„Cel mai mare motiv de critică nu este însă o numire într-o funcție importantă, ci diferența dintre promisiuni și rezultate”, afirmă acesta.
Potrivit lui Dîncu, în 2024 se vorbea despre „10 concepte de drone și sute de cercetători implicați”, iar în 2025 despre producție de serie. Cu toate acestea, România ar fi rămas în etapa prototipurilor și a prezentărilor.
„România a rămas țara avioanelor de hârtie”
Europarlamentarul PSD susține că problema României nu este doar una industrială, ci și una procedurală și strategică.
„Nu mai este suficient să ai avioane performante sau sisteme Patriot. Este nevoie de radare adaptate țintelor lente și de mici dimensiuni, de senzori distribuiți, de sisteme de bruiaj și de arme cu reacție rapidă”, afirmă el.
Dîncu consideră că incidentul de la Galați arată „distanța dintre discurs și capacitate”, dintre strategii și implementare efectivă.
„Ani la rând am fost campioni la strategii, memorandumuri și lansări festive. Între timp, alții au produs drone. România a rămas, în multe privințe, țara avioanelor de hârtie”, afirmă acesta.
Apel pentru o analiză în CSAT
În finalul mesajului său, fostul ministru al Apărării cere ca subiectul să fie analizat la nivelul CSAT și susține că incidentul de la Galați ar trebui să reprezinte „o alarmă strategică”.
„La Galați nu a căzut doar o dronă. A căzut și o iluzie, iluzia că timpul are răbdare cu noi”, concluzionează Vasile Dîncu.
Acesta avertizează că, în noul context geopolitic și tehnologic, diferența dintre o putere și o vulnerabilitate este dată de „viteza cu care transformi ideile în tehnologie”.