Ungaria trebuie să treacă rapid la reforme, dacă vrea să își primească banii europeni alocați. Preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, lansează un apel public după victoria opoziţiei la recentele alegeri parlamentare, subliniind că progresul reformelor este esenţial pentru deblocarea fondurilor UE îngheţate în valoare de miliarde de euro, relatează luni dpa.
Ungaria riscă să piardă 6.5 miliarde de euro
În cadrul unui eveniment organizat duminică cu ocazia împlinirii a 80 de ani de la înfiinţarea publicaţiei germane Die Zeit, şefa executivului european a atenţionat că Budapesta riscă să piardă 6, 5 miliarde de euro (7,6 miliarde de dolari) din fondurile UE de recuperare după pandemie dacă nu reuşeşte să îndeplinească condiţiile până la sfârşitul lunii august.
Presiunea timpului este „enormă”, a spus ea, adăugând că trimisese cu două zile în urmă o echipă de înalţi funcţionari de la Bruxelles în Ungaria pentru a colabora cu echipa câştigătorului alegerilor, Peter Magyar, în vederea realizării reformelor şi investiţiilor necesare.
De ce au fost înghețate fondurile europene
Fondurile europene au fost îngheţate din cauza îngrijorărilor legate de funcţionarea statului de drept în Ungaria sub mandatul premierului în exerciţiu Viktor Orban.
Întrebată dacă UE ar fi trebuit să adopte o linie mai dură faţă de Budapesta, Von der Leyen a răspuns că UE s-a manifestat „extrem de strict”, îngheţând o sumă totală de 17 miliarde de euro pentru Budapesta – un deficit care, potrivit acesteia, a afectat competitivitatea Ungariei şi s-a reflectat în rezultatul alegerilor.
În plus, UE a trebuit sa respecte cu stricteţe tratatele sale atunci când a impus fiecare sancţiune guvernului Orban, a explicat şefa executivului comunitar.
Ungaria merită să primească fondurile europene
Ungurii „merită să primească aceste fonduri europene odată ce condiţiile vor fi îndeplinite”, a adăugat ea.
Invocând ceea ce a descris ca fiind o obstrucţionare sistematică a unor decizii ale UE de către Budapesta ani în şir, şefa Comisiei Europene s-a pronunţat în favoarea renunţării la principiul unanimităţii în procesul decizional privind politica externă a UE, susţinând că blocul comunitar trebuie să poată acţiona rapid şi să se asigure că „vocea Europei este auzită”, potrivit dpa.
