Se redesenează harta gazelor din Balcani: România, prinsă în schimbarea 'tectonică' declanșată în Bulgaria

Schimbarea conducerii Bulgartransgaz depășește granițele Bulgariei și poate influența direct accesul României la gazele aduse prin terminalele GNL din Grecia. Kiril Ravnachki îl înlocuiește pe Vladimir Malinov într-un moment în care operatorul bulgar trebuie să finalizeze investițiile care ar putea aproape dubla capacitatea de transport către România. Miza este Coridorul Vertical, noua rută energetică prin care gazele vor circula dinspre Grecia, prin Bulgaria și România, către Republica Moldova, Ucraina și Europa Centrală.

Publicația elenă Energy Mag, citată de Rador radio România, descrie înlocuirea lui Vladimir Malinov de la conducerea Bulgartransgaz drept o schimbare care poate deveni „tectonică” pentru sectorul energetic din Balcani.

Nu simpla schimbare a unui director produce această transformare, ci procesul mai amplu prin care conductele construite pentru transportarea gazului rusesc dinspre nord și est sunt adaptate pentru a aduce GNL și gaze din alte surse dinspre Grecia spre Bulgaria, România și mai departe către nordul Europei.

România se află chiar în centrul acestei noi hărți energetice.

De ce schimbarea de la Sofia privește direct România

Bulgartransgaz este veriga dintre infrastructura GNL din Grecia și sistemul românesc de transport. Gazele descărcate la terminalele de la Revithoussa și Alexandroupolis trebuie să traverseze Bulgaria înainte de a intra în România prin punctul Kardam–Negru Vodă.

De aici, ele pot fi introduse în Sistemul Național de Transport, consumate în România sau trimise mai departe către Republica Moldova, Ucraina și Europa Centrală.

Prin urmare, orice întârziere a investițiilor realizate de Bulgartransgaz poate limita cantitățile care ajung în România. În schimb, finalizarea lucrărilor ar deschide o nouă rută importantă de aprovizionare, într-o perioadă în care Europa încearcă să elimine dependența de gazele rusești.

Transgaz arată că, prin implementarea Coridorului Vertical, capacitatea punctului Negru Vodă–Kardam ar urma să crească de la 5,03 la 9,41 miliarde de metri cubi pe an.

Practic, România ar putea primi dinspre Bulgaria aproape de două ori mai multe gaze decât permite capacitatea actuală.

Gazele își schimbă direcția în Balcani

Timp de decenii, infrastructura din regiune a fost construită în principal pentru transportarea gazului rusesc dinspre est și nord către statele balcanice.

Coridorul Vertical inversează această logică. Gazele ar urma să pornească de la terminalele GNL din Grecia, să traverseze Bulgaria și România, apoi să continue către Moldova, Ucraina, Ungaria și Slovacia.

Sursele pot fi diversificate: GNL american, gaze provenite din estul Mediteranei sau cantități aduse din regiunea Mării Caspice.

Aceasta este adevărata schimbare „tectonică” invocată de presa elenă: România nu mai este doar o țară aflată la capătul unor conducte construite pentru gazul rusesc, ci poate deveni un nod prin care energia circulă de la sud spre nord.

Pentru București, acest lucru înseamnă atât o siguranță mai mare a aprovizionării, cât și o creștere a importanței strategice a infrastructurii administrate de Transgaz.

Capacitatea către România urmează să crească puternic

Planurile oficiale ale Bulgartransgaz prevăd extinderea în două etape a capacităților de transport.

La granița dintre Grecia și Bulgaria, în punctul Kulata–Sidirokastro, capacitatea tehnică ar urma să crească la aproximativ 93 de milioane de kWh pe zi de la 1 octombrie 2026. După finalizarea următoarei etape, planificată pentru începutul anului 2027, capacitatea ar urma să ajungă la aproximativ 102,8 milioane de kWh pe zi.

Investiția decisivă pentru România se află însă la Kardam–Negru Vodă. Pentru anul gazier 2027–2028, Bulgartransgaz anunță o capacitate tehnică planificată de aproape 297 de milioane de kWh pe zi în direcția Bulgaria–România.

Creșterea este legată de construirea buclei de conductă Rupcha–Vetrino și de inversarea stației de comprimare Kardam.

Proiectul comun al Bulgartransgaz și Transgaz ar trebui să adauge aproximativ 137,2 GWh pe zi capacității existente. Investițiile aferente tronsonului bulgar au fost evaluate la aproape 199 de milioane de euro.

România poate deveni ruta de aprovizionare a Ucrainei

Coridorul Vertical are o miză care depășește consumul intern al României. Una dintre principalele sale funcții este transportarea gazelor către Republica Moldova și Ucraina.

Operatorii sistemelor de transport din Grecia, Bulgaria, România, Moldova și Ucraina au creat produse comune de capacitate pentru a permite gazelor să traverseze mai ușor mai multe state, fără ca furnizorii să cumpere separat accesul pentru fiecare porțiune a traseului.

Transgaz a anunțat deja primele exporturi către Ucraina prin Coridorul Vertical și susține că România este pregătită să preia cantități suplimentare provenite din surse diversificate.

Pentru România, această poziție înseamnă venituri suplimentare din transport, o utilizare mai intensă a infrastructurii și o influență mai mare asupra securității energetice regionale.

Importanța traseului va crește și după intrarea în producție a gazelor din perimetrul Neptun Deep. România ar putea deveni simultan producător, consumator și țară de tranzit pentru fluxurile care traversează sud-estul Europei.

Interesul pentru ruta Bulgaria–România s-a dublat

Cererea comercială arată că ruta nu există doar pe hârtie. Potrivit Bulgartransgaz, cel mai mare interes manifestat la licitațiile de capacitate a fost înregistrat chiar la punctul Kardam–Negru Vodă, pe direcția Bulgaria–România.

Pentru anul gazier 2025–2026 au fost rezervate aproximativ 99.400 MWh pe zi, reprezentând peste 70% din capacitatea oferită.

Cu un an înainte fuseseră rezervate aproximativ 44.700 MWh pe zi, iar în anul gazier 2023–2024 numai 34.800 MWh pe zi.

Astfel, cererea pentru transportarea gazelor din Bulgaria către România s-a majorat de aproape trei ori în numai doi ani. La licitație au participat 21 de companii bulgare și internaționale.

Înseamnă automat gaze mai ieftine pentru români?

Extinderea Coridorul Vertical nu garantează o scădere imediată a facturilor. GNL-ul transportat pe mare trebuie cumpărat, regazeificat și transportat prin mai multe sisteme naționale, fiecare cu propriile tarife.

Prețul final va depinde de cotațiile internaționale, costul GNL-ului, rezervarea capacităților, cererea din Ucraina și Europa Centrală și nivelul producției interne din România.

Avantajul pentru România este însă existența mai multor variante de aprovizionare. În cazul unei crize, al unei ierni dificile sau al reducerii fluxurilor dintr-o anumită sursă, sistemul românesc ar putea primi gaze și dinspre Grecia.

Mai multe surse și mai mulți furnizori pot crește concurența și puterea de negociere, limitând riscul ca România să depindă de o singură rută. Efectul asupra prețurilor va depinde însă de modul în care capacitățile vor fi folosite comercial.

Cine este noul șef al Bulgartransgaz

Kiril Ravnachki nu este un nume nou în sistemul energetic bulgar. Acesta a mai condus Bulgartransgaz în 2024, când Vladimir Malinov a devenit ministru interimar al Energiei.

Ravnachki cunoaște atât proiectele companiei, cât și activitatea Balkan Gas Hub, platforma regională de tranzacționare a gazelor. Din acest motiv, numirea sa nu indică, cel puțin pentru moment, abandonarea Coridorului Vertical.

Nici Malinov nu părăsește complet sectorul energetic. El preia conducerea Consiliului de Administrație al Balkan Gas Hub, rămânând astfel conectat la piața regională a gazelor.

Schimbarea pare mai degrabă o redistribuire a puterii în interiorul aceluiași sistem. Testul real va fi respectarea calendarului lucrărilor către Grecia și România.

Cazul Chiren planează asupra schimbării

Înlocuirea lui Malinov are loc și în contextul investigației privind proiectul de extindere a depozitului subteran de gaze de la Chiren, singura instalație de acest tip din Bulgaria.

Proiectul, evaluat la aproximativ 285 de milioane de euro, urmărea creșterea capacității de stocare de la circa 550 de milioane la un miliard de metri cubi. Acesta beneficiază și de finanțare europeană.

Parchetul European a investigat presupuse nereguli în atribuirea contractelor, iar birourile Bulgartransgaz au fost percheziționate în 2024. Compania a anunțat că a pus la dispoziția procurorilor documentele solicitate și că a cooperat cu autoritățile.

Malinov a respins acuzațiile privind existența unor nereguli și a afirmat că proiectul este esențial pentru securitatea energetică regională.

Testul care poate schimba rolul României

Pentru România, schimbarea conducerii Bulgartransgaz devine relevantă numai dacă afectează ritmul investițiilor.

Dacă lucrările continuă conform calendarului, Ravnachki va finaliza strategia începută în mandatul lui Malinov, iar România va primi acces la cantități mult mai mari de gaze dinspre sud.

Dacă apar întârzieri, revizuiri sau blocaje financiare, extinderea capacității de la Negru Vodă poate fi amânată, iar România va rămâne pentru mai mult timp cu o rută limitată către terminalele GNL din Grecia.