Schimbări importante pentru profesori în noua Lege a salarizării: vechimea din afara școlii poate conta la salariu, iar directorii pot primi bani în plus

Noua variantă a Legii salarizării aduce mai multe modificări importante pentru angajații din Educație, unele dintre ele introduse abia în proiectul din august. La o analiză a formelor din mai, iulie și august 2026, se poate observa că Executivul a introdus reguli noi privind recunoașterea vechimii profesionale dobândite în afara sistemului de învățământ, plata suplimentară a personalului de conducere, sporurile consilierilor școlari și salarizarea diriginților.

Printre cele mai importante noutăți ale formei din august se află posibilitatea ca experiența profesională dobândită înainte de intrarea în Educație să fie recunoscută pentru stabilirea drepturilor salariale. Tot în august apare expres posibilitatea ca personalul didactic de conducere să fie remunerat suplimentar prin plata cu ora, în limita a șase ore, precum și un spor distinct de până la 5% pentru consilierii școlari.

Experiența din afara Educației ar putea conta la salariul profesorului

Una dintre cele mai importante prevederi introduse abia în varianta din august este noul articol 15, care separă „vechimea efectivă în învățământ” de „vechimea recunoscută în învățământ”.

Potrivit proiectului, vechimea efectivă include perioada în care angajatul a desfășurat activitate de predare, dar și perioadele în care personalul didactic de conducere, îndrumare și control sau personalul didactic auxiliar a lucrat într-o unitate ori instituție de învățământ, inspectorat școlar sau în Ministerul Educației și/sau Cercetării.

Mai importantă este însă definiția „vechimii recunoscute”. Proiectul stabilește că aceasta reprezintă perioada în care o persoană care ajunge să lucreze în învățământ, dar provine din alt sector de activitate, poate demonstra că a profesat anterior în specialitatea înscrisă pe diploma de studii, dacă ocupă ulterior un post didactic în aceeași specialitate.

„Această vechime este luată în calcul numai pentru stabilirea drepturilor salariale”, precizează proiectul.

În practică, regula poate fi relevantă pentru specialiști care aleg să intre ulterior la catedră. De exemplu, experiența profesională a unui inginer care ajunge să predea într-o specialitate corespunzătoare pregătirii sale ar putea fi valorificată la stabilirea salariului, în condițiile prevăzute de lege.

Prevederea este nouă față de variantele proiectului din mai și iulie.

Directorii și ceilalți șefi din Educație, plătiți suplimentar pentru până la 6 ore

O altă modificare apărută în august privește personalul didactic de conducere. Noul articol 17 prevede că „personalul didactic de conducere poate fi salarizat suplimentar şi prin plata cu ora”, în limita a șase ore din norma didactică de predare-învățare-evaluare în învățământul preuniversitar, respectiv a șase ore convenționale din norma didactică în învățământul superior.

Regula este relevantă și prin raportare la restricțiile aplicate în anul școlar 2025-2026. Legea 141/2025 a stabilit că personalul didactic de conducere, îndrumare și control care beneficiază de degrevare nu poate desfășura activități de predare remunerate prin plata cu ora sau cumul, cu excepția unor situații din unitățile aflate în zone izolate.

Prin urmare, proiectul noii Legi a salarizării introduce expres în viitorul cadru salarial posibilitatea remunerării suplimentare a personalului de conducere, în limita menționată.

Spor nou de până la 5% pentru consilierii școlari

O modificare distinctă apare și în cazul consilierilor școlari din centrele județene de resurse și asistență educațională (CJRAE) și din Centrul Municipiului București de Resurse și Asistență Educațională.

Varianta din iulie prevedea un spor de până la 15% pentru personalul didactic de predare din unitățile de învățământ special, precum și pentru profesorii-logopezi, profesorii itineranți și profesorii de sprijin.

În august, articolul este completat cu un alineat separat: „Consilierii școlari din centrele județene de resurse și de asistență educațională, respectiv în Centrul Municipiului Bucureşti de Resurse şi Asistenţă Educaţională beneficiază de un spor de până la 5% la salariul de bază.”

Pentru toate aceste drepturi urmează să fie adoptate norme metodologice prin hotărâre de Guvern.

Dirigenția, plătită diferit în funcție de numărul elevilor

Varianta din iulie prevedea un spor unic de 10% din valoarea de referință atât pentru diriginți, cât și pentru învățători, educatoare, institutori și profesorii pentru învățământul primar și preșcolar.

În august, cele două categorii sunt separate.

Învățătorii, educatoarele, institutorii, profesorii pentru învățământul primar și cei pentru învățământul preșcolar păstrează sporul de 10% din valoarea de referință.

Pentru diriginți este introdus însă un sistem diferențiat după mărimea clasei:

• 10% din valoarea de referință pentru clase de până la 20 de elevi;

• 15% pentru clase cu 21-30 de elevi;

• 20% pentru clase cu peste 30 de elevi.

La valoarea de referință de 4.000 de lei prevăzută în ultima variantă a proiectului, aceasta ar însemna 400, 600 sau 800 de lei brut, în funcție de numărul elevilor din clasă.

Spor nou pentru „tutorele de an” din universități

În învățământul superior apare o altă prevedere absentă din proiectele din mai și iulie. Personalul didactic universitar poate beneficia de un spor de până la 10% din valoarea de referință pentru activitatea de îndrumare a studenților în calitate de „tutore de an”.

Cuantumul și criteriile vor fi stabilite de consiliile de administrație ale universităților, în funcție de specificul activității, numărul studenților îndrumați și bugetul disponibil.

Plata cu ora se schimbă: salariul de bază, împărțit la 120 de ore

O altă modificare importantă din august privește formula de calcul pentru plata cu ora. În proiectul din iulie se menținea trimiterea la norma didactică prevăzută de Legea învățământului preuniversitar. În noua variantă, formula este scrisă direct în Legea salarizării.

Calculul urmează să se facă prin raportarea salariului de bază aferent funcției deținute (luând în considerare gradația de vechime, vechimea în învățământ și gradul didactic) la 120 de ore.

Formula este diferită de cea aplicată începând cu anul școlar 2025-2026. Normele aprobate în septembrie 2025 prevăd raportarea bazei de calcul la numărul mediu lunar de ore lucrătoare, stabilit anual prin hotărâre de Guvern.

Noua formulă ar majora astfel tariful orar față de mecanismul introdus în 2025, fără a reveni însă neapărat la toate regulile existente înaintea măsurilor de austeritate.

Sporurile pentru predare simultană devin procente fixe

Proiectul păstrează și modificarea introdusă în iulie pentru profesorii care predau simultan la mai multe clase.

În forma inițială din mai, legea vorbea despre sporuri „de până la” 5%, 7%, 10% și 15%. Din iulie, iar apoi fără modificări în august, sintagma „până la” dispare. Sporurile sunt stabilite direct la:

• 5% pentru două clase;

• 7% pentru trei clase;

• 10% pentru patru clase;

• 15% pentru cinci clase.

Modificarea transformă astfel un plafon maximal într-un procent precis prevăzut de lege.

Sporul de izolare rămâne de până la 15%

Personalul didactic calificat de predare și conducere care lucrează în localități izolate va continua să poată beneficia de un spor de până la 15% din salariul de bază.

Față de varianta inițială, proiectul stabilește însă mai detaliat procedura: localitățile și diferențierea pe zone urmează să fie aprobate prin hotărâre a Guvernului inițiată de Ministerul Educației și Cercetării, cu avizele Ministerului Muncii și Ministerului Finanțelor.

Universitățile păstrează sporurile din venituri proprii și pentru doctoranzi

În cazul universităților, proiectul păstrează posibilitatea consiliilor de administrație de a acorda personalului didactic și administrativ un spor, în limita a 20% din suma salariilor de bază anuale, finanțarea urmând să provină exclusiv din venituri proprii. Beneficiarii și cuantumul sunt stabiliți anual de consiliile de administrație, în funcție de activitate și calitatea acesteia.

Conducătorii de doctorat pot primi, la rândul lor, un spor de 1% pentru fiecare student-doctorand, dar nu mai mult de 10% din salariul de bază.

Angajări pe proiecte fără o nouă selecție

Varianta din august introduce în Anexa I și o prevedere potrivit căreia angajarea pentru participarea la proiecte de cercetare, de educație și formare profesională sau la proiecte naționale, europene și internaționale poate fi făcută pe perioadă determinată, fără alte formalități ori procese de selecție pentru persoanele nominalizate în echipa proiectului.

În universități, angajarea se face prin decizia rectorului și contract individual de muncă, fără afectarea normei de bază, iar salariul este limitat la fondurile disponibile în proiect.

Aceasta este o prevedere nouă în proiectul Legii salarizării, dar nu reprezintă o regulă complet nouă în legislația universitară. O formulare aproape identică există deja la art. 202 alin. (6) din Legea învățământului superior nr. 199/2023.

Noua grilă vine pe fondul promisiunilor făcute după greva profesorilor

După greva generală din 2023, Guvernul și-a asumat prin OUG 57/2023 principiul potrivit căruia noua grilă de salarizare pentru profesori urma să pornească, pentru profesorul debutant și asistentul universitar, de la salariul mediu brut pe economie utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat. Actul normativ stabilea și acordarea, de la 1 ianuarie 2024, a 50% din diferența până la noua grilă.

Cele trei mari federații sindicale din Educație (FSLI, „Spiru Haret” și „Alma Mater”) au cerut vineri partidelor parlamentare să respingă proiectul în forma actuală, acuzând Guvernul că nu respectă angajamentele asumate după greva din 2023.

Prin urmare, forma din august aduce mai multe concesii și reguli noi față de proiectul din iulie (de la dirigenție și plata cu ora până la recunoașterea experienței profesionale din afara școlii), însă acestea apar în paralel cu disputa privind nivelul coeficienților și valoarea de referință folosită pentru viitoarea grilă de salarizare.