Creierul uman nu îmbătrânește brusc, ci printr-o serie de transformări discrete, greu de observat. Una dintre ele, abia acum scoasă la lumină de cercetători, pare să înceapă în jurul vârstei de 50 de ani și ar putea avea legătură directă cu pierderea memoriei și apariția demenței.
Un amplu studiu susținut de Institutele Naționale de Sănătate din SUA aduce în prim-plan o schimbare neașteptată în hipocamp, zona-cheie responsabilă pentru învățare și memorie. Aici, celulele imune ale creierului trec printr-o transformare rapidă, care ar putea lega procesul de îmbătrânire de inflamația cronică observată frecvent în bolile neurodegenerative.
„Îmbătrânirea este cel mai mare factor de risc pentru demență, dar încă nu înțelegem pe deplin mecanismele din spate”, explică Richard Hodes, director al Institutului Național pentru Îmbătrânire. Potrivit acestuia, schimbarea descoperită acum ar putea fi o piesă importantă din puzzle.
Un declin care începe din interior
Cercetătorii au analizat țesut cerebral provenit de la 40 de persoane sănătoase, cu vârste între 20 și 95 de ani, folosind tehnologii avansate care permit studierea celulelor individuale. Rezultatul a fost surprinzător: microglia, principalele celule imune ale creierului, începe să scadă treptat între 50 și 75 de ani.
În locul lor apar alte celule, cu un profil mai inflamator, asemănătoare celor din sânge. Practic, creierul își schimbă „garda de protecție”, iar noua structură pare mai predispusă la reacții inflamatorii, notează SciTechDaily.
Descoperirea contrazice o idee veche din neuroștiință, potrivit căreia microglia se reînnoiește constant și rămâne stabilă pe tot parcursul vieții.
O tranziție ascunsă, revelată de tehnologie
Pentru a înțelege mai bine fenomenul, echipele de cercetare au combinat analiza activității genelor cu studierea epigenomului, adică modificările chimice care controlează modul în care genele funcționează.
„Expresia genelor arată ce face o celulă în prezent, dar semnăturile epigenetice spun de unde provine”, explică Nathan Zemke, unul dintre autorii principali ai studiului. Combinarea acestor metode a scos la iveală o schimbare profundă în identitatea celulelor imune din creierul îmbătrânit, o transformare care ar fi trecut neobservată prin metodele clasice.
Nu doar sistemul imunitar este afectat
Analiza indică faptul că îmbătrânirea nu lovește doar celulele imune. Structurile care mențin bariera hematoencefalică, esențială pentru protecția creierului, încep și ele să se degradeze.
În același timp, cercetătorii au observat modificări ample în organizarea genomului în mai multe tipuri de celule cerebrale. Aceste schimbări structurale par strâns legate de modul în care sunt reglate genele și de identitatea celulelor, sugerând un mecanism fundamental al îmbătrânirii creierului.
Întrebările rămân deschise
Deși descoperirea este considerată majoră, legătura directă cu bolile precum Alzheimer nu este încă pe deplin clarificată. Următorul pas va fi identificarea cauzelor dispariției microgliei și stabilirea rolului exact al noilor celule în apariția afecțiunilor neurologice.
„Înțelegerea acestor tranziții ne-ar putea ajuta să dezvoltăm tratamente care să protejeze funcția creierului și să reducă riscul de boli neurodegenerative”, spune Xiangmin Xu, coautor al studiului.
Cu alte cuvinte, o schimbare discretă, care începe la jumătatea vieții, ar putea rescrie felul în care înțelegem îmbătrânirea creierului.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .