Un nou scandal cu implicații financiare și politice majore se conturează în jurul societății de termoficare Colterm din Timișoara. În timp ce administratorul judiciar încearcă să recupereze sute de milioane de lei de la municipalitatea condusă de USR, Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), instituție aflată în subordinea Ministerului Mediului, condus de Diana Buzoianu, insistă pentru înlocuirea acestuia. Demersul ridică semne de întrebare cu atât mai mult cu cât instanțele au respins deja solicitarea de schimbare a administratorului, iar autoritățile locale și centrale conduse de USR au ajuns să susțină aceeași poziție, după schimbări spectaculoase de vot, notează Antena 3 CNN. În paralel, Direcția Națională Anticorupție a deschis un dosar penal privind utilizarea a aproape 68 de milioane de lei, bani acordați de Guvern pentru încălzirea populației, dar folosiți de Primăria Timișoara în alte scopuri decât cele prevăzute de lege.
Cum a ajuns Colterm în insolvență: amenzi uriașe după neplata certificatelor de emisii
Problemele Colterm s-au agravat în primii ani ai administrației Dominic Fritz, în contextul neîndeplinirii obligațiilor privind achiziționarea și restituirea certificatelor de emisii de gaze cu efect de seră.
Pentru neconformarea aferentă anului 2020, Administrația Fondului pentru Mediu a stabilit, prin Decizia de impunere nr. 3 din 14 mai 2021, o obligație de aproximativ 106,86 milioane de lei.
Ulterior, pentru nerespectarea obligațiilor legale privind certificatele de emisii, Colterm a acumulat în 2021 și 2022 amenzi care au depășit, cumulat, 35,5 milioane de euro.
Aceste sancțiuni au contribuit la agravarea situației financiare a societății. AFM a ajuns să dețină 36,73% din totalul creanțelor înscrise în tabelul provizoriu al creditorilor.
La 26 octombrie 2021, Municipiul Timișoara, prin primarul Dominic Fritz, a solicitat deschiderea procedurii insolvenței Colterm. Pentru pregătirea demersului, municipalitatea apelase inclusiv la consultanță juridică externă, între societățile de avocatură implicate fiind Schoenherr.
O întrebare importantă privește însă motivele reale pentru care administrația locală a ales această soluție: a fost insolvența necesară exclusiv reorganizării societății sau a reprezentat și o modalitate de a evita plata obligațiilor către AFM?
Declarațiile făcute ulterior de viceprimarul Ruben Lațcău în spațiul public readuc în discuție această problemă, în condițiile în care datoriile către Fondul pentru Mediu reprezentau una dintre dificultățile financiare majore ale societății.
La momentul deschiderii procedurii, administrația Fritz a propus drept administrator judiciar provizoriu Rominsolv SPRL, societate care îl avea printre parteneri pe avocatul Gheorghe Piperea.
Tribunalul Timiș a desemnat însă un consorțiu format din trei practicieni în insolvență: ALFA & QUANTUM CONSULTING, MAESTRO și INSOLVEIN.
Această decizie avea să capete o importanță deosebită în anii următori, când administratorul judiciar a început să formuleze acțiuni în instanță împotriva Primăriei Timișoara pentru recuperarea patrimoniului și a sumelor pe care le considera datorate societății de termoficare.
Administratorul judiciar a început să ceară banii de la Primărie
După deschiderea insolvenței, consorțiul desemnat de instanță a inițiat mai multe acțiuni judiciare împotriva municipalității, urmărind recuperarea creanțelor Colterm și protejarea intereselor societății și ale creditorilor.
Printre litigiile menționate se numără cele privind patrimoniul Colterm, pe care administrația Fritz l-ar fi transferat către Primăria Timișoara, fără contraprestație, cu numai câteva zile înainte de solicitarea insolvenței.
Administratorul judiciar a contestat aceste operațiuni, iar demersurile în instanță au dus la recuperarea patrimoniului transferat.
Situația a avut și implicații penale. Întrucât o parte dintre bunurile transferate se aflau sub sechestru, Agenția Națională de Administrare Fiscală a formulat o plângere penală.
Dincolo de disputele patrimoniale, administratorul judiciar a deschis și acțiuni pentru recuperarea unor datorii și atragerea răspunderii patrimoniale, valoarea totală invocată a sumelor urmărite în diferite litigii depășind jumătate de miliard de lei.
Două dintre aceste acțiuni, pentru care sunt cunoscute valori precise, însumează aproximativ 254,65 milioane de lei, fără dobânzi și alte accesorii.
Tocmai în acest context, în care administratorul judiciar a devenit un adversar juridic important al municipalității, AFM a început demersurile pentru înlocuirea lui.
Cele aproape 68 de milioane de lei care au atras atenția DNA
Una dintre cele mai importante dispute privește suma de 67.840.130,52 lei, alocată de Guvernul României, prin Ministerul Dezvoltării, pentru susținerea costurilor de achiziție a gazelor naturale în sezonul rece 2021–2022.
Finanțarea fusese acordată pentru a permite producătorilor de energie termică să suporte creșterea excepțională a prețurilor gazelor și să asigure continuitatea furnizării căldurii către populație.
Potrivit reglementărilor aplicabile, Municipiul Timișoara avea obligația de a transfera banii către Colterm în maximum trei zile de la încasarea lor. Numai că Primăria Timișoara a procedat diferit.
În loc să vireze finanțarea pentru destinația stabilită de Guvern, municipalitatea a utilizat sumele pentru stingerea unor obligații proprii către Colterm, reprezentând subvenții pentru diferența de preț a energiei termice livrate populației și pierderi tehnologice induse.
Practic, bani acordați de Executiv pentru cumpărarea gazelor naturale au fost utilizați pentru diminuarea unor datorii care trebuiau suportate din bugetul local.
Camera de Conturi Timiș a constatat, prin Decizia nr. 32/2022, schimbarea nelegală a destinației fondurilor și a dispus corectarea situației, inclusiv recunoașterea creanței Colterm.
Municipiul Timișoara a contestat măsurile, dar a pierdut definitiv procesul.
În noiembrie 2024, Curtea de Apel Timișoara a confirmat legalitatea constatărilor Curții de Conturi, stabilind că finanțarea guvernamentală destinată achiziției gazelor naturale nu putea fi folosită pentru acoperirea obligațiilor proprii ale bugetului local.
Cu toate acestea, disputa financiară nu s-a încheiat. La 3 ianuarie 2025, administratorul judiciar a introdus o acțiune pentru recuperarea celor 67,84 milioane de lei, împreună cu dobânzile legale penalizatoare.
Trebuie făcută distincția între hotărârea definitivă prin care a fost confirmată nelegalitatea utilizării fondurilor și procesul separat prin care se urmărește obligarea efectivă a municipalității la plata banilor.
În prezent, aceeași operațiune financiară se află și în atenția procurorilor anticorupție.
DNA a deschis un dosar penal privind suspiciuni de abuz în serviciu legate de utilizarea celor aproape 68 de milioane de lei.
În atenția anchetatorilor se află operațiuni și decizii ale administrației locale din perioada în care Primăria era condusă de Dominic Fritz, iar printre persoanele vizate de verificări se numără fostul edil, Ruben Lațcău, administratorul public Marius Creiveanu și mai mulți funcționari.
Procurorii au cerut oficial municipalității documente din perioada 2021-2022 pentru a clarifica circuitul banilor și responsabilitățile persoanelor implicate.
Dominic Fritz atacă DNA și susține că banii au ajuns la Colterm
După apariția informațiilor privind dosarul penal, Dominic Fritz a reacționat public, susținând că situația reprezintă doar o dispută contabilă veche de aproximativ cinci ani.
Fostul primar afirmă că fondurile au ajuns integral la compania de termoficare și a criticat intervenția procurorilor. Fritz a calificat dosarul, „dacă există”, drept „ridicol și revoltător”.
„Când DNA vine după funcționari care încearcă să-și facă treaba cu bună credință, în loc să investigheze corupția reală și averile obscene ale unor politicieni, duce în derizoriu toată lupta anti-corupție”, a scris acesta.
Explicația fostului edil trebuie însă pusă în raport cu constatările deja confirmate definitiv în justiție.
Chiar dacă municipalitatea susține că banii au ajuns la Colterm prin mecanismele de compensare a unor obligații, hotărârea definitivă din litigiul cu Curtea de Conturi a confirmat că fondurile guvernamentale au fost utilizate cu încălcarea destinației legale.
Ceea ce urmează să stabilească instanțele și organele de urmărire penală este natura răspunderilor care decurg din această situație.
Alte 186 de milioane de lei cerute Primăriei pentru pierderile sistemului de termoficare
Cele aproape 68 de milioane de lei nu reprezintă singura miză financiară a conflictului dintre Colterm și administrația locală.
La 27 ianuarie 2026, administratorul judiciar a introdus o nouă acțiune împotriva Municipiului Timișoara și a Consiliului Local, în dosarul nr. 4657/30/2021/a24.
De această dată, cererea privește diferențele financiare rămase neacoperite din funcționarea sistemului centralizat de termoficare în perioada 2022–2024.
Suma solicitată este de 186.811.343,30 lei, la care se adaugă dobânzile legale penalizatoare și actualizarea cu indicele inflației.
Administratorul judiciar susține că pierderile reale și tehnologice ale sistemului au fost stabilite prin documentații tehnico-economice și aprobate prin hotărâri succesive ale Consiliului Local, dar municipalitatea nu a asigurat finanțarea integrală a sumelor datorate operatorului.
Problema are implicații financiare directe. Atunci când autoritatea locală aprobă pentru populație un preț al energiei termice inferior costului care trebuie acoperit potrivit reglementărilor, diferența trebuie finanțată prin mecanismele prevăzute de lege.
Dacă această finanțare nu este asigurată, operatorul suportă din propriile resurse costurile serviciului public, ceea ce afectează lichiditățile, plata furnizorilor și capacitatea de continuare a activității.
În cazul unei societăți aflate în insolvență, consecințele se răsfrâng inclusiv asupra creditorilor.
Pentru anul 2025 urmează, de asemenea, să fie stabilite obligațiile financiare aferente pierderilor sistemului, în funcție de documentațiile tehnice și de plățile efectuate de municipalitate.
Astfel, doar cele două acțiuni privind fondurile guvernamentale și pierderile sistemului de termoficare totalizează pretenții principale de aproximativ 254,65 milioane de lei.
În joc sunt însă și celelalte litigii patrimoniale și acțiuni pentru atragerea răspunderii, ceea ce explică de ce valoarea generală a sumelor urmărite în procedura insolvenței este prezentată ca depășind jumătate de miliard de lei.
Ce s-a întâmplat cu certificatele de emisii după numirea administratorului judiciar?
Un alt aspect care ridică semne de întrebare în privința motivelor invocate pentru înlocuirea administratorului judiciar este evoluția obligațiilor de mediu după deschiderea insolvenței.
Sancțiunea de aproximativ 106,86 milioane de lei stabilită de AFM în mai 2021 exista deja înaintea desemnării consorțiului de practicieni în insolvență.
Prin urmare, datoria respectivă nu putea fi imputată administratorului judiciar numit în octombrie 2021.
După deschiderea procedurii, Colterm a continuat furnizarea energiei termice și a achiziționat certificatele necesare pentru conformarea aferentă emisiilor produse ulterior.
Un argument important în acest sens vine chiar de la conducerea Primăriei Timișoara. În septembrie 2026, Ruben Lațcău a anunțat public finalizarea achiziției certificatelor aferente anului 2025.
Potrivit declarațiilor sale, Colterm a cumpărat aproximativ 207.000 de certificate, în valoare de aproape 19 milioane de euro, finanțarea fiind asigurată de municipalitate.
Lațcău a susținut că Primăria a asigurat sumele necesare și în ceilalți ani pentru îndeplinirea obligațiilor de mediu.
Aceste declarații indică faptul că mecanismul de finanțare și achiziționare a certificatelor a funcționat după deschiderea insolvenței.
Se impune, astfel, o distincție esențială între datoriile istorice, acumulate înaintea numirii administratorului judiciar, și activitatea desfășurată ulterior sub supravegherea acestuia.
Simpla existență a creanțelor vechi ale AFM nu constituie, prin ea însăși, dovada unei conduite culpabile a administratorului judiciar. Pentru înlocuirea acestuia ar trebui identificate fapte sau omisiuni proprii, care să îi poată fi imputate potrivit Legii nr. 85/2014. Tocmai de aceea, insistența AFM pentru schimbarea consorțiului necesită explicații concrete.
Diana Buzoianu intră în scenă. AFM începe ofensiva pentru înlocuirea administratorului
Schimbarea de atitudine a Administrației Fondului pentru Mediu a intervenit după preluarea Ministerului Mediului de către Diana Buzoianu, reprezentantă USR, același partid din care fac parte Dominic Fritz și Ruben Lațcău.
Timp de aproximativ patru ani, AFM a făcut parte din Comitetul Creditorilor Colterm și nu a contestat niciunul dintre cele aproximativ 40 de rapoarte privind activitatea administratorului judiciar.
Situația s-a schimbat în octombrie 2025. Într-un interviu acordat Euronews, Diana Buzoianu a criticat activitatea unor practicieni în insolvență, afirmând: „Am identificat deja debitori care sunt în insolvență de ani de zile și pentru care administratorii judiciari nu au mișcat un deget ca să se recupereze un leu și de ani de zile își primesc salariile de mii și mii de lei.”
La o zi după interviu, AFM a solicitat convocarea Adunării Creditorilor Colterm pentru înlocuirea administratorului judiciar. Instituția a propus desemnarea societății PDA Insolvency SPRL în locul consorțiului existent.
Ședința creditorilor nu a fost convocată la Timișoara, unde se află societatea, ci la București, la sediul Fondului pentru Mediu.
Succesiunea evenimentelor, de la declarația publică a ministrei până la inițierea demersului de înlocuire, ridică întrebări privind motivele acestei schimbări de poziție. Coincidența temporală și efectele potențiale ale demersului justifică solicitarea unor explicații publice.
Mai ales că administratorul vizat de AFM este tocmai cel care urmărește recuperarea unor sume considerabile de la municipalitate.
ANAF și-a schimbat poziția cu un sfert de oră înaintea ședinței
Un episod deosebit de controversat privește felul în care instituțiile publice și-au modificat pozițiile în problema administratorului judiciar.
La 23 octombrie 2025, ANAF a transmis un punct de vedere prin care susținea demersul AFM, dar solicita ca desemnarea noului practician în insolvență să fie decisă de judecătorul-sindic.
A doua zi, cu numai un sfert de oră înainte de începerea ședinței creditorilor, ANAF a anunțat Fondul pentru Mediu că își schimbă poziția.
Instituția a renunțat la solicitarea privind intervenția judecătorului-sindic și și-a exprimat acordul integral pentru numirea firmei propuse de AFM.
Schimbarea de ultim moment ridică o întrebare legitimă: ce informații sau argumente noi au determinat ANAF să abandoneze condiția formulată cu numai o zi înainte?
În lipsa unei explicații publice detaliate, această modificare de poziție alimentează suspiciunile privind modul în care a fost pregătită înlocuirea administratorului judiciar.
Direcția Fiscală din subordinea administrației Fritz și-a schimbat votul în aceeași zi
Și mai spectaculoasă este schimbarea de poziție a Direcției Fiscale a Municipiului Timișoara, instituție aflată în subordinea administrației locale.
La 23 octombrie 2025, ora 8:33, Direcția Fiscală a respins solicitarea AFM și a cerut amânarea discuțiilor privind înlocuirea administratorului judiciar. Instituția solicita prezentarea unor argumente suplimentare care să justifice o asemenea măsură.
„Raportul va trebui să conțină o prezentare explicativă și concretă a motivelor temeinice care fundamentează propunerea de înlocuire a actualului administrator judiciar”, se arăta în adresa transmisă de Direcția Fiscală.
Numai că, în aceeași zi, la ora 19:22, instituția a trimis un nou e-mail. De această dată, Direcția Fiscală anunța că își reconsideră poziția după analizarea unei note informative transmise de AFM. Subordonații administrației locale au votat, în cele din urmă, în favoarea schimbării administratorului judiciar.
În numai câteva ore, instituția care ceruse justificări concrete a ajuns să susțină măsura promovată de AFM.
Astfel, trei instituții publice (AFM, ANAF și Direcția Fiscală a Municipiului Timișoara) au ajuns să susțină aceeași soluție: înlocuirea administratorului judiciar care deschisese acțiuni de recuperare a unor creanțe importante împotriva municipalității.
Tribunalul Timiș a respins cererea: acuzațiile AFM, formulate generic
Demersul instituțiilor publice a ajuns în fața instanței. Tribunalul Timiș a respins solicitarea de înlocuire a administratorului judiciar, considerând că argumentele invocate nu justifică măsura.
În sentința civilă nr. 58/2026, instanța a criticat lipsa unor exemple concrete care să susțină reproșurile formulate.
„Aceste afirmații nu sunt susținute de exemple concrete, fiind formulate generic, prin urmare nu pot fi verificate punctual de instanță. (…) Instanța reține că aceste critici sunt mai multe chestiuni de oportunitate, iar nu motive temeinic justificate”, se arată în hotărâre.
Constatările instanței sunt importante pentru evaluarea întregii dispute. AFM avea dreptul să solicite schimbarea administratorului judiciar, dar exercitarea acestui drept trebuia susținută prin motive concrete, verificabile, care să demonstreze neîndeplinirea obligațiilor legale. Or, judecătorul a apreciat că argumentele prezentate nu îndeplineau aceste cerințe.
Ulterior, Curtea de Apel a respins și ea solicitarea celor trei instituții, însă o problemă legată de motivarea hotărârii a determinat formularea unei contestații în anulare. Procedura a continuat, instanța amânând în mai multe rânduri pronunțarea asupra contestației.
Persistența încercărilor de schimbare a administratorului judiciar, în pofida hotărârilor nefavorabile, face cu atât mai necesară clarificarea intereselor urmărite de instituțiile implicate.
AFM reclamă lipsa recuperării creanțelor, dar administratorul cere sute de milioane de lei
Unul dintre cele mai controversate aspecte ale disputei este contradicția aparentă dintre obiectivul declarat al AFM și activitatea administratorului judiciar.
Ministerul Mediului a criticat, la nivel general, practicienii în insolvență care nu recuperează banii datorați societăților aflate în dificultate.
În cazul Colterm, însă, administratorul judiciar a inițiat numeroase litigii pentru recuperarea unor sume importante, inclusiv împotriva Primăriei Timișoara.
Printre acestea se numără acțiunea pentru cele 67,84 milioane de lei și procesul pentru recuperarea a peste 186,81 milioane de lei aferente pierderilor sistemului de termoficare. În plus, există acțiuni referitoare la patrimoniul societății și la atragerea răspunderii patrimoniale.
În aceste condiții, apare o întrebare: dacă AFM urmărește în mod real maximizarea recuperării creanțelor, de ce insistă pentru înlocuirea administratorului care desfășoară asemenea demersuri?
AFM are dreptul legal să își apere interesele de creditor și să ceară schimbarea administratorului atunci când există motive temeinice. Dar instituția ar putea, de asemenea, să susțină demersurile de recuperare a creanțelor Colterm, inclusiv prin intervenția în acțiunile pentru atragerea răspunderii patrimoniale, în măsura în care sunt îndeplinite condițiile legale. Va face AFM acest lucru sau își va concentra în continuare eforturile asupra schimbării consorțiului?
Întrebarea este cu atât mai relevantă cu cât unul dintre debitorii vizați de acțiunile administratorului judiciar este municipalitatea condusă de colegii de partid ai ministrei Diana Buzoianu.
O nouă reorganizare la Timișoara: aproximativ 200 de angajați transferați
În paralel cu disputele judiciare, Primăria Timișoara a început reorganizarea serviciului de termoficare. Municipalitatea a preluat partea de distribuție de la Colterm și a înființat un serviciu propriu în cadrul administrației locale. Operațiunea presupune inclusiv transferarea a aproximativ 200 de angajați.
Reorganizarea intervine după ce administrația locală s-a prezentat public drept promotoare a restructurării aparatului administrativ și a reducerii personalului. Noua structură ridică, astfel, întrebări privind costurile suplimentare și numărul funcțiilor de conducere.
Au fost formulate inclusiv acuzații că reorganizarea ar putea crea posturi pentru apropiați politici, însă aceste suspiciuni nu sunt însoțite de dovezi privind numiri concrete.
Cert este că preluarea distribuției de către municipalitate adaugă o nouă dimensiune relațiilor financiare și instituționale dintre Primărie și Colterm, tocmai într-un moment în care cele două entități se confruntă în instanță pentru sume considerabile.
De ce se regăsesc Ruben Lațcău și Diana Buzoianu de aceeași parte?
Dincolo de argumentele juridice invocate de instituțiile implicate, disputa are și o dimensiune politică evidentă. Ruben Lațcău și Diana Buzoianu sunt membri USR.
Primul reprezintă administrația locală împotriva căreia administratorul judiciar formulează acțiuni pentru recuperarea unor creanțe importante.
Cea de-a doua conduce Ministerul Mediului, în subordinea căruia se află AFM, instituția care a inițiat schimbarea administratorului.
În 2021, administrația locală a solicitat insolvența Colterm într-un context marcat de obligații de mediu uriașe.
După deschiderea insolvenței, societatea și-a îndeplinit obligațiile curente privind certificatele de emisii, potrivit informațiilor prezentate și declarațiilor publice ale lui Ruben Lațcău.
În același timp, administratorul judiciar a început să urmărească recuperarea unor creanțe de sute de milioane de lei de la municipalitate.
Ulterior, AFM, aflată în subordinea ministerului condus de o altă reprezentantă USR, a început să insiste pentru înlocuirea administratorului.
Instituțiile publice și-au modificat pozițiile de vot, uneori în interval de câteva ore, pentru a susține această schimbare. Iar instanța a constatat că argumentele prezentate pentru înlocuire nu erau susținute prin exemple concrete și motive temeinic justificate.
Aceste împrejurări nu demonstrează existența unei înțelegeri între Ruben Lațcău și Diana Buzoianu. Ele arată însă o convergență a pozițiilor instituționale, ale cărei cauze și consecințe merită clarificate public.
Problema nu este simpla apartenență la același partid, ci faptul că demersul de schimbare a administratorului judiciar intervine în timp ce acesta urmărește recuperarea unor sume importante de la administrația locală.
O eventuală înlocuire nu ar determina automat încetarea proceselor împotriva municipalității, dar ar transfera responsabilitatea gestionării acestora unui alt practician în insolvență.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .