Scandal diplomatic la Cupa Mondială! Casa Albă sare în apărarea Argentinei, după gestul interzis din meciul cu Anglia / Reacția furioasă a Marii Britanii

Casa Albă a apărat dreptul la libertatea de exprimare al naţionalei Argentinei, după ce jucătorii au afişat controversatul banner prin care şi-au exprimat sprijinul pentru revendicarea teritorială a ţării lor asupra Insulelor Falkland, în timpul celebrării victoriei împotriva Angliei la Cupa Mondială, relatează BBC.

Casa Albă invocă Primul Amendament: dreptul la exprimare pe pământ american

Argentina riscă sancţiuni disciplinare din partea FIFA, incidentul putând încălca regulile privind declaraţiile cu caracter politic.

Întrebat dacă fotbaliştii au greşit procedând astfel, Andrew Giuliani, şeful grupului de lucru al Casei Albe pentru Cupa Mondială, a declarat vineri că echipa a avut posibilitatea şi dreptul de a face astfel de declaraţii pe teritoriul Statelor Unite.

Comentariile sale ar putea amplifica disputa provocată de incident, în condiţiile în care Downing Street susţine solicitările ca FIFA să deschidă o anchetă.

Insulele Falkland, teritoriu britanic de peste mări situat în sud-vestul Oceanului Atlantic, fac în continuare obiectul unei dispute de suveranitate între Regatul Unit şi Argentina.

După semifinala de miercuri, jucătorii argentinieni au afişat un banner cu mesajul „Las Malvinas son Argentinas” („Insulele Falkland sunt argentiniene”).

Vorbind cu jurnaliştii vineri, Giuliani a invocat protecţia libertăţii de exprimare garantată de Primul Amendament al Constituţiei SUA.

„Credem în drepturile garantate de Primul Amendament aici, în Statele Unite ale Americii”, a declarat el.

Reacția furioasă a Marii Britanii: „Insulele Falkland ne aparțin”

Downing Street a susţinut apelurile pentru investigarea incidentului de către FIFA, purtătorul de cuvânt oficial al premierului afirmând: „Poate că Cupa Mondială nu ne aparţine, dar Insulele Falkland cu siguranţă da. Angajamentul nostru faţă de Falkland nu se va clătina niciodată.”

Guvernul britanic a precizat că orice eventuală sancţiune împotriva jucătorilor argentinieni este o chestiune care ţine de FIFA, însă a împărtăşit poziţia ministrului britanic al Afacerilor şi Comerţului, Peter Kyle, potrivit căreia forul mondial ar trebui să investigheze cazul.

La rândul său, guvernul Insulelor Falkland a declarat că este „dezamăgit, dar nu surprins” de apariţia bannerului şi speră ca FIFA „să sancţioneze toate comportamentele de acest tip, în conformitate cu propriile reguli”.

„Nu dorim ca politica să fie adusă în sport”, se arată în comunicat.

„De asemenea, nu dorim ca insulele şi locuitorii lor să fie transformaţi într minge politică în fiecare discuţie despre Anglia şi Argentina.”

Rezultatul referendumului din 2013

În 2013, locuitorii Insulelor Falkland au votat în mod covârşitor pentru menţinerea statutului de teritoriu britanic de peste mări.

Din cele 1.517 voturi exprimate, la o prezenţă de peste 90%, 1.513 au fost în favoarea păstrării apartenenţei la Regatul Unit, iar doar trei împotrivă.

Replicile oficialilor din Argentina și scandările din vestiar

Vicepreşedinta Argentinei, Victoria Villarruel, a scris pe platforma X după victoria de miercuri că „nu a fost doar un alt meci”, alături de un videoclip în care apăreau militari argentinieni.

„Insulele Falkland sunt argentiniene”, a transmis Villarruel. „Ne-au interzim să le aducem pe stadion şi au uitat că le purtăm în sânge şi în inimă”, a adăugat ea.

După victoria dramatică cu 3-2 în faţa Egiptului, în optimile de finală, jucătorii Argentinei au avut scandări care făceau referire la Insulele Falkland, precum şi la legendele fotbalului argentinian Diego Maradona şi Lionel Messi.

Scurt istoric: Războiul din 1962 pentru controlul insulelor

În 1982, între Marea Britanie şi Argentina a izbucnit un război scurt, dar intens, pentru controlul Insulelor Falkland.

O forţă militară britanică a respins trupele argentiniene care debarcaseră pe insule pentru a susţine revendicarea teritorială a Buenos Airesului.

Conflictul, care a durat 74 de zile, s-a soldat cu moartea a 255 de militari britanici, a trei locuitori ai insulelor şi a 649 de soldaţi argentinieni.