Sărbătorile zilei de 20 septembrie – Sf. Mare Mc. Eustatie, Teopisti și fiii lor
Ortodoxe
Sf. Mare Mc. Eustatie, soția sa Teopisti și cei doi fii: Agapie și Teopist
Greco-catolice
Sf. m. Eustațiu și Teopista, împreună cu fiii lor Agapiu și Teopist
Romano-catolice
Ss. Martiri din Coreea
Memorarea Sfântului Mare Mucenic Eustatie
Pe 20 septembrie, calendarul creștin ortodox îl pomenește pe Sfântul Mare Mucenic Eustatie, alături de soția sa Teopisti și de cei doi fii, Agapie și Teopist.
Sfântul Mare Mucenic Eustatie, cunoscut anterior sub numele de Plachida, a fost comandant de armată în timpul împăratului Traian (98-117), având o avere considerabilă, dar demonstrând totodată virtute și milă față de cei nevoiași.
Cu toate că a fost idolater la început, Eustatie a manifestat prin faptele sale umanității valori creștine, cum ar fi hrănirea celor flămânzi, îmbrăcarea celor lipsiți și ajutarea celor aflați în dificultate. Astfel, iubitorul de oameni, Dumnezeu nu l-a lăsat să piară în întunericul idolatriei, regăsindu-l pe calea credinței.
Conform tradiției, după o minune divină, Plachida a fost călăuzit spre un preot creștin care l-a botezat. După acest botez, el a primit numele de Eustatie, iar Teopista, soția lui, și copiii lor, Agapie și Teopist, au fost și ei botezați. După ce preotul i-a împărtășit cu Sfintele Taine, familia a revenit acasă, plină de bucurie, simțindu-se ca în ceruri datorită darului primit de la Dumnezeu.
Încercările Sfântului Eustatie
După botez, familia a fost supusă unor încercări severe, inclusiv sărăcie și multă suferință. Precum Iov din Biblie, Eustatie a declarat: „Domnul a dat, Domnul a luat; fie numele Domnului binecuvântat”. A pierdut averea, soția a fost capturată, iar copiii s-au pierdut în locuri pustii și sălbatice.
De asemenea, Eustatie a fost supus unor încercări asemănătoare celor descrise de Hristos, care a afirmat că mântuirea nu se poate obține fără suferință. A trăit în umilință timp de cincisprezece ani, lucrând ca paznic în Egipt. A fost ulterior descoperit de doi soldați romani, care l-au adus la Roma și l-au reinstalat în demnitatea sa anterioară.
După un timp, Eustatie și familia sa s-au reunit, dar situația lor s-a agravat, în perioada împăratului Hadrian (117-138). Aceștia au fost forțați să aducă jertfe zeilor păgâni. Refuzul de a ceda poruncilor imperiale a dus la condamnarea lor la moarte prin ardere de viu.
Martiriul familiei Eustatie
Când s-au îndreptat spre locul de execuție, Eustatie, soția și copiii nu s-au temut de moarte, ci s-au întărit unul pe altul cu credința și nădejdea răsplătirii divine. Chiar și în fața morții, au mărturisit numele lui Hristos, demonstrând o credință neclintită.
Astfel, Eustatie împreună cu familia să au pătruns în cuptorul de ardere, recitând rugăciuni. În ciuda flăcărilor, trupurile lor au rămas neafectate de foc, iar creștinii le-au recuperat după trei zile, găsindu-le ca și cum ar fi fost în somn.
Acest act de curaj și devotament a făcut ca numele Sfântului Eustatie, al soției și al fiilor săi să rămână vii în memoria spirituală a celor care îi cinstesc pomenirea în fiecare an pe 20 septembrie.
