SANITAS mută conflictul cu Guvernul la Bruxelles: Comisia Europeană, sesizată asupra riscului scăderii veniturilor din Sănătate și Educație

Federația SANITAS extinde la nivel european conflictul declanșat de proiectul noii legi a salarizării și cere Comisiei Europene să clarifice dacă angajamentele asumate de România prin PNRR obligă într-adevăr autoritățile să adopte măsuri care pot diminua veniturile angajaților din Sănătate și Educație.

Sindicaliștii susțin că Guvernul demis condus interimar de Ilie Bolojan a preferat presiunile asupra salariaților și impunerea unilaterală a proiectului în locul unei negocieri reale. În acest context, SANITAS a apelat la instituțiile europene, în paralel cu greva generală declanșată în spitalele publice.

„În timp ce Guvernul interimar Bolojan limitează dialogul social, SANITAS deschide dialogul la Bruxelles”, a transmis joi federația sindicală.

Scrisoare către Ursula von der Leyen

La inițiativa SANITAS, vicepreședintele Parlamentului European Victor Negrescu, președintele Comisiei pentru sănătate din Senat, Adrian Streinu-Cercel, și președintele Comisiei pentru învățământ din Camera Deputaților, Alexandru-Mihai Ghigiu, au transmis o scrisoare președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.

Cei trei solicită clarificări privind modul în care trebuie implementat Reperul 420 din Planul Național de Redresare și Reziliență, astfel încât reforma salarizării să nu conducă la diminuarea veniturilor angajaților din Sănătate și Educație și să nu afecteze capacitatea celor două sisteme publice de a funcționa. Funcțiile deținute de cei trei semnatari sunt confirmate de paginile oficiale ale Parlamentului European, Senatului și Camerei Deputaților.

SANITAS subliniază că nu contestă necesitatea adoptării unei noi legi a salarizării, ci modul în care Guvernul prezintă propriile opțiuni politice și bugetare drept obligații impuse de Uniunea Europeană.

„Ceea ce contestăm este încercarea Guvernului de a prezenta drept o obligație europeană măsuri care pot afecta grav sistemul public de sănătate și pot accentua criza de personal”, au transmis sindicaliștii.

Ce prevede, de fapt, Reperul 420

Reperul 420 din PNRR urmărește dezvoltarea unui sistem de salarizare echitabil și unitar în sectorul public. Reforma presupune reducerea inechităților, introducerea unei metodologii unitare de stabilire a salariilor și revizuirea sistemului de sporuri, fără ca documentele europene să stabilească în mod concret salariul fiecărei categorii profesionale sau cuantumul fiecărui spor.

Documentele oficiale descriu obiectivul reformei drept creșterea echității salariale și aplicarea unor principii unitare în sectorul bugetar. Prin urmare, nivelul concret al coeficienților, valoarea de referință și modul în care sunt recompensate gărzile, turele de noapte, riscul profesional sau munca din weekend țin de soluțiile legislative adoptate de autoritățile române.

Tocmai această diferență se află în centrul demersului SANITAS: sindicatul cere Comisiei Europene să precizeze dacă îndeplinirea reperului presupune diminuarea unor drepturi salariale sau dacă România poate adopta o lege care să respecte PNRR fără a reduce veniturile personalului din serviciile publice esențiale.

„Obiectivele PNRR pot fi îndeplinite fără sacrificarea personalului medical și fără slăbirea serviciilor publice esențiale”, susține federația.

Conflictul privind sporurile

Principala nemulțumire a angajaților din Sănătate privește diferența dintre salariul de bază și venitul lunar efectiv. Guvernul afirmă că salariile de bază nu vor scădea, însă sindicatele avertizează că reducerea, eliminarea sau transformarea unor sporuri poate conduce la pierderi importante în venitul primit lunar.

SANITAS susține că peste 30% dintre angajații sistemului sanitar ar putea să nu mai beneficieze de niciun spor, deși condițiile în care muncesc nu se schimbă. Federația reclamă, de asemenea, remunerarea insuficientă a turelor de noapte, a activității din weekend și din zilele de sărbătoare legală, precum și menținerea discriminărilor care afectează personalul auxiliar, administrativ și angajații din asistența socială.

Inclusiv Ministerul Sănătății a cerut, în observațiile transmise asupra proiectului, creșterea coeficienților pentru personalul medico-sanitar și auxiliar, precum și majorarea cu 100% a tarifului orar pentru gărzile și activitatea desfășurată în weekend sau în zilele de sărbătoare legală. Ministerul a avertizat că o majorare de numai 10% nu reflectă responsabilitatea și sacrificiile personalului care asigură continuitatea serviciilor medicale.

Proiectul, oprit temporar în instanță

Demersul european vine după ce SANITAS a obținut și o primă victorie în instanță. Pe 21 iulie, Curtea de Apel București a suspendat procedura proiectului legii salarizării publicat de Ministerul Muncii la 17 iulie, până la soluționarea definitivă a dosarului în care federația contestă modul de promovare a documentului.

Hotărârea a fost pronunțată prin ordonanță președințială și a fost executorie, instanța prevăzând posibilitatea formulării unui recurs în termen de cinci zile de la comunicare.

Sindicaliștii au susținut că decizia le redă dreptul de a participa efectiv la dialogul social și că proiectul nu poate fi împins mai departe fără consultarea partenerilor sociali. Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a minimalizat însă efectele hotărârii, afirmând că documentul publicat nu reprezenta o procedură clasică de inițiere a unui proiect legislativ.

Greva și dialogul european, „aceeași strategie”

Greva generală din sistemul public de sănătate a început pe 28 iulie. SANITAS a anunțat că, pe durata protestului, vor fi asigurate asistența medicală și serviciile esențiale, astfel încât pacienții să nu fie lipsiți de îngrijirile necesare. Sindicaliștii au reclamat însă presiuni din partea unor manageri, inclusiv solicitarea listelor cu numele salariaților participanți la grevă.

Ilie Bolojan a respins acuzațiile și a susținut că greva s-a bazat pe „minciună și dezinformare”, afirmând că noua lege nu va reduce salariile. Sindicatele îi reproșează însă că vorbește exclusiv despre salariile de bază și ignoră pierderile care pot apărea prin restructurarea sporurilor și a celorlalte componente ale venitului lunar.

SANITAS afirmă că greva și sesizarea Comisiei Europene fac parte din aceeași strategie: apărarea unui sistem public de sănătate funcțional și a dreptului angajaților de a fi consultați înaintea adoptării unor decizii care le afectează veniturile și condițiile de muncă.

„Guvernul poate ignora vocea SANITAS. Nu poate ignora la nesfârșit principiile europene privind dialogul social și investiția în oamenii care țin în viață sistemul public de sănătate”, a transmis federația.