Deciziile CCR nr. 394 și 395/2026 nu obligă Parlamentul să completeze imediat cu alți opt membri consiliile de administrație ale TVR și Radio România. Prima și cea mai directă soluție este refacerea celor opt desemnări declarate neconstituționale, însă Legea nr. 41/1994 permite și un al doilea traseu, care presupune constatarea imposibilității de funcționare din lipsă de cvorum și, după parcurgerea procedurii legale, dizolvarea întregului CA. În acest scenariu ar înceta inclusiv mandatele celor cinci membri care au supraviețuit deciziilor CCR, între care Adriana Săftoiu la TVR și Ioana Dogioiu la Radio România.
CCR a stabilit prin Deciziile nr. 394 și 395, publicate pe 4 septembrie, că desemnarea celor opt membri propuși de grupurile parlamentare în CA-urile SRTV și SRR a încălcat art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994, deoarece nu a respectat configurația politică și ponderea grupurilor în Parlament. Efectul este încetarea mandatelor celor opt titulari și a supleanților corespunzători.
Rămân în funcție, în fiecare consiliu, cei cinci membri proveniți din celelalte categorii prevăzute de lege, adică un reprezentant al Președintelui României, unul al Guvernului, doi ai salariaților și unul al minorităților naționale. Adriana Săftoiu este membră a CA al TVR la propunerea Guvernului, iar Ioana Dogioiu ocupă tot locul Guvernului în CA al Radio România.
Prima variantă: Parlamentul completează cele opt locuri
Soluția cea mai simplă este refacerea procedurii pentru cele opt locuri politice, cu respectarea criteriilor stabilite de art. 19 alin. (2) lit. a) din Legea nr. 41/1994.
Există un precedent direct în acest sens, care datează din 2012. Prin Decizia nr. 783/2012, CCR a declarat neconstituțională tot desemnarea celor opt membri propuși de grupurile parlamentare în CA al TVR. Curtea a arătat atunci că mandatele respective încetează la publicarea deciziei și că Parlamentul „urmează să stabilească procedura de desemnare” pentru cele opt locuri, cu respectarea legii.
Deciziile din 2026 merg pe aceeași logică, CCR precizând că, după formarea noii componențe a CA, Parlamentul trebuie să procedeze și la o nouă numire a președintelui-director general.
Deciziile CCR nu stabilesc un termen concret în care cele opt locuri trebuie completate. Caracterul obligatoriu al deciziilor impune restabilirea unei situații conforme Constituției și legii, dar Parlamentul nu este obligat prin Deciziile 394 și 395 să rezolve problema într-un anumit număr de zile și nici nu este exclusă aplicarea între timp a altor mecanisme prevăzute chiar de Legea nr. 41/1994.
A doua variantă: imposibilitate de cvorum și dizolvarea întregului CA
Cu numai cinci membri rămași din totalul legal de 13, cele două consilii se află într-o imposibilitate obiectivă de a întruni cvorumul.
Art. 26 alin. (2) din Legea nr. 41/1994 stabilește că un CA lucrează legal numai „în prezența majorității membrilor săi”. Pentru un consiliu de 13 membri sunt necesari minimum șapte. Cinci membri nu pot atinge acest prag indiferent câți dintre ei participă la ședință.
Legea reglementează expres ce se întâmplă în asemenea situații, astfel că ședința fără cvorum trebuie reprogramată, cu aceeași ordine de zi, în cel mult 15 zile. Dacă nici la termenul următor nu există cvorum, situația este transmisă comisiilor parlamentare pentru cultură.
Potrivit art. 26 alin. (3), comisiile reunite pot propune plenului fie înlocuirea unuia sau mai multor membri, fie dizolvarea Consiliului de Administrație. Dacă Parlamentul optează pentru dizolvare, trebuie să numească un nou CA în cel mult 60 de zile. Așadar, dizolvarea nu este automată, dar este o soluție prevăzută expres de lege.
CCR a recunoscut exact acest mecanism în 2021
Importanța art. 26 a fost explicată chiar de CCR în 2021, când Parlamentul a încercat să instaleze conduceri interimare la TVR și Radio România printr-o procedură pe care Curtea a considerat-o greșită.
Prin Deciziile nr. 428/2021, privind Radio România, și 429/2021, privind TVR, CCR a stabilit că interimatul nu poate fi inventat de Parlament, ci este permis numai în ipotezele strict prevăzute de Legea nr. 41/1994.
Una dintre aceste ipoteze este tocmai cea de la art. 26 alin. (4), în care CA nu poate întruni cvorumul, se parcurge procedura legală, Parlamentul dizolvă consiliul, iar apoi poate apărea un director general interimar până la constituirea noului CA. CCR descrie expres această situație în Decizia 429/2021, aplicabilă și în situația din prezent.
În 2021, Curtea a sancționat Parlamentul tocmai pentru că încercase să combine dispoziții legale aplicabile unor situații diferite. Mesajul CCR a fost că fiecare mecanism trebuie folosit numai dacă sunt îndeplinite condițiile sale.
Acum însă condiția esențială a art. 26 (imposibilitatea cvorumului) poate fi constatată obiectiv, având în vedere că cele două CA-uri au rămas cu cinci membri din 13.
Săftoiu și Dogioiu ar putea pierde și locurile din CA
Pentru Adriana Săftoiu apare astfel o diferență importantă între efectul direct al Deciziei 394 și un eventual efect ulterior al unei dizolvări.
Decizia CCR nu i-a desființat calitatea de membru al CA, pentru că Săftoiu nu ocupa unul dintre cele opt locuri ale grupurilor parlamentare, ci a fost propusă de Guvern.
La fel, Ioana Dogioiu nu este lovită direct de Decizia 395 în calitatea sa de membră a CA al SRR, fiind tot reprezentanta Guvernului.
Dar dacă Parlamentul ajunge, potrivit art. 26, la dizolvarea întregului consiliu, nu mai este vorba despre efectele Deciziilor 394 și 395 asupra celor opt membri. În această situație, apare un temei juridic nou, care constă în dizolvarea CA ca organ.
În acel moment își încetează mandatul întregul consiliu, inclusiv cei cinci membri ale căror desemnări nu fuseseră declarate neconstituționale. Astfel, atât Săftoiu, cât și Dogioiu pot ajunge să-și piardă și calitatea de membre ale CA.
Prin urmare, nu rezultă din deciziile CCR că Parlamentul trebuie să refacă imediat exact cele opt locuri și să păstreze obligatoriu ceilalți cinci membri până în 2029.
Aceasta este prima și cea mai directă cale de punere în executare a deciziilor CCR, iar precedentul din 2012 merge în această direcție. Însă Legea nr. 41/1994 oferă și un mecanism distinct pentru situația în care un CA nu mai poate funcționa: două ședințe fără cvorum, sesizarea comisiilor parlamentare și posibilitatea dizolvării întregului consiliu.
O asemenea dizolvare este prevăzută expres de lege și a fost recunoscută de CCR în jurisprudența sa din 2021. Prin urmare, Parlamentul poate opta legal pentru refacerea celor opt locuri sau, dacă se concretizează procedura de imposibilitate a cvorumului, pentru dizolvarea CA și numirea ulterioară a unui consiliu complet nou.
Procedura trebuie totuși parcursă cu bună-credință. Chiar în deciziile din 2021, CCR a subliniat că autonomia Parlamentului și normele procedurale trebuie exercitate cu loialitate constituțională, nu utilizate artificial pentru blocarea instituțiilor.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .