S-au încins lanurile în 2026, pâinea cea de toate zilele – în pericol? Avertisment pentru agricultura României în 2026

Seceta și valurile de căldură pun o presiune tot mai mare asupra producției mondiale de grâu, iar atunci când cele două fenomene se suprapun, pierderile pot ajunge, în medie, la 13,3%. Mai îngrijorător, suprafețele cultivate expuse caniculei se extind de la un an la altul, în timp ce irigarea, una dintre principalele metode de protejare a culturilor, își pierde treptat din eficiență în fața stresului termic extrem.

Avertismentul vine dintr-un studiu publicat în revista științifică Nature Food, realizat de o echipă internațională de cercetători. Analiza, intitulată „Refined crop modelling reveals intensifying impacts of droughts and heatwaves on global wheat productivity”, examinează efectele fenomenelor meteorologice extreme asupra productivității grâului la nivel mondial, pe baza datelor din perioada 1981-2015 și a unui model îmbunătățit de simulare a culturilor agricole.

Seceta și canicula, o combinație care poate tăia drastic recoltele

Datele cercetătorilor arată că producția de grâu este vulnerabilă atât la lipsa precipitațiilor, cât și la temperaturile excesive. Riscul devine însă mai mare atunci când seceta și canicula se manifestă simultan, amplificând efectele negative asupra plantelor.

Potrivit estimărilor obținute prin modelare, pierderile medii de producție au fost de:

• 9,7% în condiții de secetă;

• 5,8% în timpul valurilor de căldură;

• 13,3% atunci când seceta și canicula s-au manifestat simultan.

Procentele reprezintă impactul mediu estimat pentru condițiile analizate în intervalul 1981-2015, nu o scădere uniformă a producției mondiale în fiecare an.

Mecanismele prin care aceste fenomene afectează culturile sunt diferite, dar efectele lor se pot cumula. Deficitul de apă limitează procesele fiziologice ale plantelor, în timp ce temperaturile ridicate afectează fotosinteza, dezvoltarea organelor reproductive și formarea boabelor.

Momentul în care apare stresul termic contează enorm. Dacă temperaturile extreme lovesc în perioada înfloririi sau a umplerii boabelor, recolta poate avea de suferit atât prin reducerea numărului de boabe, cât și prin scăderea greutății acestora.

Sute de mii de hectare în plus, expuse anual caniculei

Un alt semnal de alarmă privește extinderea suprafețelor agricole afectate de fenomene extreme. Potrivit informațiilor prezentate de Beijing Normal University, în perioada 1981-2015, suprafața cultivată cu grâu afectată de valurile de căldură a crescut, ca tendință estimată, cu aproximativ 573.000 de hectare pe an.

În cazul episoadelor în care seceta și canicula au acționat simultan, suprafața afectată a înregistrat o creștere estimată la aproximativ 360.000 de hectare anual.

Tendințele indică o expunere tot mai mare a culturilor de grâu la condiții meteorologice nefavorabile. Consecințele pot depăși nivelul unei recolte slabe într-un anumit an, deoarece fluctuațiile producției complică planificarea agricolă și sporesc incertitudinile privind disponibilitatea cerealelor.

Pentru fermieri, riscul este cu atât mai dificil de gestionat cu cât fenomenele extreme pot apărea în etape decisive ale dezvoltării culturilor, când intervențiile obișnuite nu mai pot recupera integral pierderile.

Irigarea nu mai poate compensa singură efectele temperaturilor extreme

Irigarea rămâne un instrument important în combaterea efectelor secetei, însă studiul arată că aceasta nu oferă protecție completă împotriva caniculei. Pe măsură ce stresul climatic se intensifică, capacitatea apei suplimentare de a susține producția de grâu tinde să se reducă.

Cercetătorii au identificat o diminuare anuală a contribuției irigării la producția de grâu de:

• 3,5 kg/ha pe an în condițiile valurilor de căldură;

• 2,9 kg/ha pe an în cazul episoadelor combinate de secetă și caniculă.

Aceste valori descriu tendințele estimate de studiu, nu pierderi anuale uniforme pentru fiecare hectar irigat.

Explicația este simplă: apa poate combate deficitul de umiditate din sol, dar nu poate anula toate efectele temperaturilor excesive asupra plantelor. Chiar și atunci când dispun de suficientă apă, culturile pot suferi din cauza afectării fotosintezei, a fertilității polenului și a acumulării substanțelor de rezervă în boabe.

Prin urmare, extinderea sistemelor de irigații rămâne importantă, dar nu poate reprezenta singura soluție pentru protejarea recoltelor în condițiile intensificării fenomenelor extreme.

Modelele agricole ar putea subestima riscurile pentru recolte

Studiul atrage atenția și asupra unei alte probleme: instrumentele folosite pentru estimarea producției agricole nu surprind întotdeauna cu suficientă precizie efectele temperaturilor extreme.

Pentru a îmbunătăți evaluările, cercetătorii au modificat modelul global CERES-Wheat, utilizat pentru simularea productivității grâului. Una dintre schimbările importante a vizat reprezentarea reacției plantelor la temperaturi ridicate, prin introducerea unei funcții neliniare, menită să reflecte mai fidel efectele stresului termic.

În urma modificărilor, capacitatea modelului de a reproduce efectele secetei, caniculei și episoadelor în care cele două s-au suprapus s-a îmbunătățit cu până la 31%, comparativ cu modelele de referință.

În cazul episodului de secetă și caniculă care a afectat Europa în 2003, îmbunătățirea preciziei simulării a depășit 60%.

Cercetătorii au constatat că unele modele utilizate anterior prezentau incertitudini semnificative și puteau, în anumite situații, să estimeze creșteri ale producției în condiții în care impactul fenomenelor extreme ar fi trebuit să indice pierderi.

O evaluare mai precisă a acestor riscuri poate contribui la îmbunătățirea prognozelor agricole și a sistemelor de avertizare timpurie, oferind fermierilor și autorităților informații mai utile pentru pregătirea sezonului agricol.

Un avertisment pentru agricultura mondială

Concluziile cercetării conturează o perspectivă îngrijorătoare pentru una dintre cele mai importante culturi agricole la nivel mondial. Seceta și canicula trebuie evaluate atât separat, cât și împreună, deoarece suprapunerea lor poate accentua pierderile. În același timp, extinderea suprafețelor expuse temperaturilor extreme mărește presiunea asupra producției, iar irigarea nu mai poate compensa integral efectele stresului termic.

În aceste condiții, protejarea recoltelor de grâu va depinde tot mai mult de capacitatea agriculturii de a se adapta la episoadele extreme, prin prognoze mai precise, sisteme de avertizare eficiente și soluții tehnologice care să țină cont atât de disponibilitatea apei, cât și de temperaturile la care sunt expuse culturile.

Miza este majoră: pierderile repetate de producție pot amplifica instabilitatea recoltelor și pot complica aprovizionarea cu cereale, într-un context în care agricultura este tot mai expusă schimbărilor climatice.

Datele au fost colectate din raportul Nature Food, 8 octombrie 2026 și studiul științific Beijing Normal University, 9 octombrie 2026.