România rămâne țara „dosarului cu șină”: 8 din 10 români au stat la coadă la ghișee. Cum este văzută administrația publică

România nu mai vede administrația publică drept un „dezastru”, însă relația cu statul continuă să fie dominată de cozi, drumuri la ghișee și documente cerute pe hârtie. Peste opt din zece participanți la un studiu național realizat de Centrul de Formare APSAP spun că au fost nevoiți să aștepte la coadă într-o instituție publică în ultimul an, iar aproape jumătate descriu experiența cu serviciile publice drept mediocră.

Datele conturează imaginea unei administrații care funcționează, dar care încă nu reușește să ofere cetățeanului o experiență rapidă și predictibilă.

Studiul APSAP a fost realizat în perioada august 2025 – iunie 2026 și a analizat percepția asupra administrației publice, birocrației și relației dintre cetățean și stat.

La cercetare au participat 3.308 persoane din toate regiunile țării, cursanți ai programelor de formare profesională APSAP.

Autorii precizează că rezultatele nu reprezintă un sondaj sociologic reprezentativ pentru întreaga populație a României, ci reflectă opiniile unui public adult, predominant urban, activ profesional și interesat de dezvoltare profesională.

Aproape jumătate descriu serviciile publice din România drept „mediocre”

Una dintre concluziile studiului este că percepția asupra administrației publice pare să se fi temperat.

Statul nu mai este descris în termeni catastrofali de majoritatea respondenților. În schimb, 47,1% califică experiența cu serviciile publice drept mediocră.

„Trebuie spus corect: administrația publică din România nu mai este percepută de majoritatea respondenților ca un dezastru. Acesta este un lucru bun. Problema este că foarte mulți oameni o percep ca fiind mediocră. Iar mediocritatea, într-un stat modern, nu poate fi obiectiv final”, afirmă Bogdan-Costin Fârșirotu, președintele Centrului de Formare APSAP.

În opinia sa, criteriul după care trebuie evaluată administrația nu este doar obținerea, în final, a unui document sau serviciu.

„Cetățeanul nu ar trebui să fie mulțumit că «a mers și așa», ci să simtă că instituția publică îi respectă timpul, drepturile și demnitatea”, spune acesta.

8 din 10 respondenți au stat la coadă la instituțiile statului

Cozile rămân una dintre cele mai frecvente experiențe în relația cu instituțiile publice.

Întrebați cât de des au fost nevoiți, în ultimul an, să aștepte la coadă pentru autorizații, permise, înregistrări, plata taxelor, obținerea unor acte sau accesarea serviciilor de sănătate, 18,1% dintre respondenți au răspuns că li s-a întâmplat de fiecare dată.

Alți 29,7% spun că au stat la coadă de cele mai multe ori, iar 33,9% s-au confruntat ocazional cu această situație.

Cumulat, 81,7% dintre participanții la studiu au stat la coadă într-o instituție publică în ultimul an.

Doar 13,6% afirmă că s-au confruntat rar cu această problemă.

„Cozile sunt una dintre cele mai vizibile forme ale birocrației. Poți avea funcționari bine intenționați, dar dacă omul pierde ore pentru un document, experiența finală rămâne una apăsătoare. Timpul cetățeanului este o resursă publică ignorată prea des”, afirmă președintele APSAP.

„Dosarul cu șină” nu a dispărut din relația românilor cu statul

Studiul a măsurat și percepția asupra uneia dintre cele mai cunoscute expresii asociate birocrației românești: „dosarul cu șină”.

Participanții au fost întrebați, pe o scală de la 1 la 5, în ce măsură consideră că administrația publică din România continuă să funcționeze după această logică.

26,7% au acordat nota maximă, 5, iar 25,1% au ales nota 4.

În total, 51,8% dintre respondenți sunt clar de acord că administrația românească se bazează în continuare pe logica „dosarului cu șină”.

Alți 36,5% au ales nota 3. Doar 11,7% au respins această percepție, acordând note de 1 sau 2.

„Dosarul cu șină nu mai este doar un obiect de papetărie. A devenit o metaforă pentru felul în care cetățeanul simte administrația: complicată, lentă și adesea neîncrezătoare în propriile baze de date”, explică Bogdan-Costin Fârșirotu.

Acesta atrage atenția că simpla mutare a unor proceduri pe internet nu înseamnă automat digitalizarea administrației.

„Adevărata digitalizare nu înseamnă să încarci online o copie după un act, ci să nu mai ceri cetățeanului un document pe care statul îl are deja”, spune președintele APSAP.

București-Ilfov și marile orașe, puternic reprezentate în studiu

Profilul participanților este important pentru interpretarea rezultatelor.

31,7% dintre respondenți provin din regiunea București-Ilfov. Urmează regiunea Nord-Est, cu 12,8%, Sud-Est, cu 11,1%, Nord-Vest, cu 11%, și Sud-Muntenia, cu 10,8%.

De asemenea, 81,5% dintre participanți locuiesc în mediul urban și doar 18,5% în mediul rural.

Autorii studiului explică această concentrare prin accesul mai facil la informație, o piață a muncii mai competitivă și interesul crescut pentru actualizarea competențelor profesionale.

Tocmai din acest motiv, datele trebuie citite drept o radiografie a percepției unui segment activ profesional, și nu ca o măsurare reprezentativă statistic a opiniei tuturor românilor.