România, printre țările cu cei mai puțini cititori din Uniunea Europeană

Noi, românii, suntem, din nefericire, cel mai putin citiţi din Uniunea Europeană; iar asta de ani sau decenii!

Cele mai recente date Eurostat ne arată că 70,6% din populaţie nu a citit cărţi deloc în ultimul an – ultimele 12 luni – recordul acesta negativ al României plasându-ne pe locul 2 pe continent după Albania – care nici măcar nu e membră U.E, scrie news.ro.

Iar procentul celor cu >10 cărţi pe an este de 3,1%, de 7-8-9 ori sub Franţa (campioana ţărilor mari cu 19,8%), Elveţia (campionii cu 28,6%), Irlanda (26%) şi ţările din Scandinavia (cu câte 22% – 23% fiecare).

Ca efect al acestor obiceiuri la nivelul întregii populaţii a ţării, piaţa de carte este pe unul din ultimele locuri din U.E., cu toate că noi avem a 6-a populaţie în U.E.: 

Analizând sectorul pe CAEN 5811 ”editare CĂRŢI”+ CAEN 5819 ”alte activităţi de editare” (aici intră şi jocurile tip boardgames şi altele), pe baza platformei SmartReport dezvoltată de Bridge-2-Information, obţinem:

– 261 milioane euro cifra de afaceri agregată din 2024

– rată medie a Profitului Net 14,3%

– Capitaluri Proprii (Equity) în Total Active / Pasive 44,3%.

Topul 13 din infograficul extras mai jos nu e influenţat de prezenţa ”add-on-ului” anume CAEN 5819; prima firmă cu acest CAEN apare abia pe locul 14: ”Ludicus Games”. 

Dacă restrângem strict la CAEN 5811, obţinem Cifra de Afaceri de 221 mil. euro în 2024, rată Profit Net 12,9% şi Capitaluri Proprii (Equity) la 43,4% în Total Active / Pasive. Indicatori foarte buni, în afară de baza joasă vs. U.E. 

Liderii sectorului CAEN 5811 – după datele ANAF şi ONRC ReCom sunt:

– BOOKZONE (cu afaceri de 19,6 milioane euro) – o editură specializată în cărţi de dezvoltare personală, dar şi ficţiune, fantasy şi SF, non-ficţiune.

– ART KLETT (13 milioane de euro), specializată în manuale tipărite şi digitale, un Joint Venture (societate mixtă) între Klett Gruppe Germania şi G.E. Art

– Grupul Editorial ART SRL (12,9 mil. euro) – specializat în literatură pentru copii şi tineret, dar incluzând şi ficţiune contemporană, benzi desenate şi non-ficţiune

– Grupul LITERA se situează pe locul 4 (sau pe 3 după Art şi Bookzone) cu afaceri de 12,3 mil. euro în 2024.

Practic, putem afirma că G.E. ART ca grup este liderul pieţei, cumulând cifrele de afaceri ale locurilor 2 şi 3.

Tot pe cărţi educaţionale şi pentru copii s-a specializat şi Didactica Publishing House de pe locul 11. Editurile cu literatură contemporană pentru adulţi – Polirom Iaşi (6,1 mil. euro) şi Humanitas Bucureşti (5,0 mil. euro) – se regăsesc abia pe locurile 7, respectiv 10 în top.

Analiza pe judeţe pe datele aceleiaşi platforme arată Bucureşti cu 74% din total, urmat de Iaşi (5%), Argeş şi Cluj. Analiza revistei Cultura reliefează faptul că acum >20 ani editurile axate pe copii şi tineri nu dominau încă piaţă:

Sursa: Revista Cultura https://revistacultura.ro/2004-2024-cum-si-de-ce-s-a-schimbat-in-top-10-edituri-romanesti/ 

Editarea cărţilor nu este o afacere rea: volume relativ reduse faţă de alte ţări, dar cu o rată de profit încurajatoare, între 11%-13% în fiecare din anii recenţi (vezi infograficul captura de mai sus, preluat tot din B-2-I SmartReports).

Cifra de Afaceri agregată a crescut cu 69% între 2018 şi 2024, aşadar în 6 ani, decurgând de aici o medie compusă anuală CAGR de aproape 10% (+9,15%). Capitalurile Proprii urcă de la 35% în 2018 la 43,4% anul trecut.  

Şi numărul de firme a crescut în cei 6 ani, de la 866 la 936 (+70 ca număr / +8,1%). Profitul cu 83% (+10,6% CAGR). Totuşi, creşterea TVA de la cota redusă de doar 5% în deceniile recente la cota TVA tot redusă, dar de 11% în 2025 a dat deja o lovitură unei pieţe care creştea destul de frumos, e adevărat, plecând de la o bază foarte joasă. 

Analiza DuPont – poate cea mai bună sinteză financiară a activităţii companiilor – reliefează un sector sănătos cu:

– rată ROE (Return on Equity / Profit Net pe Capitalul Propriu) de 27,1% – indicând recuperarea banilor acţionarilor în mai puţin de 4 ani prin profitabilitate –

– marjă a Profitului Net de 13,8% (în considerare doar firmele cu capital propriu peste zero, în număr de 655);

– un levier financiar decent la 2,0 (datoriile vs capitalurile sunt cam 1:1);

Iar dacă ne uităm individual la Top 11 din captura infografic, doar Litera şi Humanitas au semnale de alarmă – cu roşu – ambele cu marja mică de profit sau ROE redus, iar Litera şi pe îndatorare.

La final, aproape de concluzii, vreau să trag un SEMNAL de ALARMĂ: piaţa de CĂRŢI abia a atins 1/5 dintr-un miliard de euro; pe lângă ea, piaţa de pariuri şi jocuri de noroc e un gigant de 12-15 ori mai mare.  

O analiză a mea din 2024, cu gândul la Piramida MASLOW, lista cum se cheltuie banii românilor în 2023-2024:

– 2,4 miliarde euro anual cheltuiţi pe pariuri şi alte jocuri de noroc  versus doar 140 milioane euro pe cărţi (o proporţie de 1/16)

– 2-3 miliarde euro pe berea din magazine, dar şi în restaurante

– 4-5 miliarde euro pe ţigări & tutun

– încă 1 miliard euro pe băuturi alcoolice spirtoase (cele cumpărate, fără autoconsum)

– Versus doar 1,8 miliarde euro toate activităţile Culturale-Artistice, spectacole Sportive şi Recreative 8

– 4-5 miliarde euro = HoReCa (cazări şi consum & socializare în restaurante – cafenele)

– 7 miliarde de euro = Sănătate privată plus Medicamente şi suplimente fără reţetă “OTC”

– Versus doar 1 miliard euro toată Educaţia privată, de la grădiniţe la preuniversitar şi universitar, plus “clasele” de arte şi dans, plus Sportul la sala + toate Trainingurile şi ”life-long learning”. Acestea sunt ordine de mărime – o repet – şi nu sunt cifre exacte, dar am încercat să le determin cât mai bine din surse multiple, cu câte (minim) două metode fiecare şi o pleiadă de verificări încrucişate.  

Ca o concluzie parţială, veniturile Românilor au crescut fantastic în ultimii 20 de ani, sau mai exact 19 ani de la aderarea oficială la U.E.

Cu un +134% dominăm topul Eurostat la creşterile reale (deflatate) ale veniturilor gospodăriilor între 2004 şi 2024, următorii fiind polonezii şi balticii cu câte +85% spre +95% în perioada analizată.  

Totuşi, deşi mai bogaţi, stilul de viaţă al locuitorilor ţării se schimbă mai greu.

Şi mă refer la cel care implică obiceiuri sănătoase: sport şi nutriţie, citit cărţi şi ieşit la evenimente culturale – teatre, cinematografe, muzee, concerte.

Piaţă de carte din România ar avea spaţiu să evolueze şi să prospere, dar provocarea este de a integra treptat printre cititori o cât mai mare parte dintre cei peste 70% din concetăţenii care nu citesc deloc astăzi.