Ratarea țintei din PNRR privind legea salarizării arată lipsa unei reforme reale a aparatului public și va avea consecințe inclusiv asupra investițiilor, avertizează consultantul economic Adrian Negrescu. Acesta susține că pierderea celor 770 de milioane de euro va duce la înghețarea unor proiecte de infrastructură și va obliga statul să facă un efort suplimentar de împrumut pentru a acoperi banii pierduți.
Adrian Negrescu afirmă că legea salarizării reprezenta unul dintre elementele esențiale ale reformelor asumate de România prin Planul Național de Redresare și Reziliență și trebuia adoptată încă din 2022.
În opinia sa, amânarea a avut în principal rațiuni electorale, iar ratarea țintei demonstrează că reforma aparatului de stat nu a depășit nivelul declarațiilor politice.
Negrescu: „Ideea de reformare a aparatului public din România rămâne doar la statutul de discurs public”
„Legea salarizării era punctul-cheie al reformelor din PNRR, o lege care trebuia aprobată din 2022 şi care a tot fost amânată pe considerente pur electorale. Legea era un avantaj pentru angajaţii de la stat pentru că le oferea o predictibilitate financiară, practic le securiza salariile în orizontul următorilor 5 ani de zile. În plus, era un element extrem de important în arhitectura financiară a statului român, în condiţiile în care urma să statueze un volum maxim de cheltuieli publice alocat funcţionarilor publici, aparatului de stat în general. Faptul că am ratat această ţintă dovedeşte că ideea de reformare a aparatului public din România rămâne doar la statutul de discurs public şi faptele rămân în continuare doar în zona ipotetică”, a afirmat Negrescu, pentru AGERPRES.
Consultantul economic pune situația pe seama lipsei de coerență în deciziile statului și în modul în care partidele politice au tratat proiectele de importanță națională.
Ce se întâmplă cu cele 770 de milioane de euro: „Îngheţarea unor proiecte de infrastructură”
Negrescu avertizează că ratarea celor 770 de milioane de euro nu reprezintă doar o problemă contabilă. În opinia sa, efectele se vor vedea în investițiile care ar fi trebuit finanțate și în necesarul suplimentar de bani pe care statul va trebui să-l procure.
„Cum am ajuns aici? Din păcate nu există o coerenţă în deciziile statului român, în modul în care partidele politice îşi pregătesc aceste proiecte de importanţă naţională. Legea salarizării trebuia să fie în orice program de guvernare. În ultimii 10 ani, în România nu a fost şi iată unde am ajuns. Din păcate, ratarea absorbţiei celor 770 de milioane de euro înseamnă, practic, îngheţarea unor proiecte de infrastructură, a unor investiţii de care România are nevoie şi încă un efort în plus de împrumut public pe care statul va trebui să-l facă pentru a acoperi gaura generată de neaplicarea acestei reforme. Legea salarizării dovedeşte faptul că, din păcate, nu avem o coerenţă în actul de guvernare, dovedeşte faptul că am pus carul înaintea boilor. În loc să discutăm de restructurarea aparatului public şi apoi, după aceea, să vedem de câţi bani avem nevoie, noi am pus mai întâi salariile în prim-plan, într-un demers pur electoral în care, din păcate, teoria conspiraţiei şi înspăimântarea angajaţilor din sectorul bugetar s-au aflat în prim-plan”, a adăugat specialistul.
„Am pus carul înaintea boilor”
Consultantul economic consideră că succesiunea reformelor a fost greșită: statul ar fi trebuit să stabilească mai întâi dimensiunea și structura aparatului public și abia ulterior necesarul de cheltuieli salariale.
În analiza sa, problema depășește însă legea salarizării și indică deficiențe mai largi în implementarea PNRR.
Negrescu susține că România a atras până acum 13 miliarde de euro din cele peste 30 de miliarde puse inițial la dispoziție și vorbește despre investiții ratate în infrastructură, sănătate și educație.
Adrian Negrescu: PNRR, „un plan naţional de reforme ratate”
„Ratarea PNRR dovedeşte încă o dată, dacă mai era nevoie, că statul român are nevoie de strategii coerente de guvernare, de proiecte de administrare în care ţintele, targetele şi asumarea unor decizii să devină puncte coerente dincolo de discursul politic. PNRR se dovedeşte a fi ceea ce estimam, din păcate, un plan naţional de reforme ratate, în condiţiile în care noi, până în momentul de faţă, nu am atras decât 13 miliarde din cele peste 30 de miliarde puse iniţial la dispoziţia României. Am ratat peste 8 miliarde de lei investiţii în infrastructură, în spitale, în infrastructura educaţională, în foarte multe proiecte pe care ni le-am asumat şi care s-au dovedit a fi un fel de Fata Morgana, din punct de vedere economic şi administrativ, arătând incapacitatea, impotenţa aparatului public în a rezolva nişte ţinte şi nişte targete foarte clare legate de reformele de care are România nevoie. PNRR dovedeşte, dacă mai era nevoie, că România nu este pregătită pentru o schimbare fundamentală a modului în care se face politică, a modului în care se administrează această ţară, iar eforturile pe care le-am făcut până acum, inclusiv din punct de vedere al reducerii deficitului bugetar, sunt doar nişte flori care nu aduc primăvara, din punct de vedere administrativ”, a mai spus specialistul.
Avertisment privind investitorii: „O pată neagră pe imaginea României”
Dincolo de pierderea banilor și de efectele asupra investițiilor publice, Negrescu avertizează că situația poate afecta și percepția investitorilor asupra României.
Lipsa predictibilității legislative și dificultatea statului de a duce la capăt reformele asumate pot deveni, în opinia consultantului, argumente împotriva unor noi investiții.
„Din păcate, ratarea PNRR reprezintă o pată neagră pe imaginea României, încă un argument negativ pentru investitorii care îşi doresc să intre în ţara noastră şi să dezvolte afaceri, o dovadă a faptului că incoerenţa legislativă şi lipsa asumării unor proiecte de importanţă naţională reprezintă, din păcate, o regulă într-o Românie în care clasa politică nu şi-a trecut examenul de maturitate prin acest PNRR”, a adăugat el.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .