Contextul migrației și consecințele sale demografice
În ultimii ani, România a devenit cunoscută ca “noua Polonie” a Europei, un titlu care subliniază transformările impresionante prin care a trecut țara în contextul european. Această comparație este ancorată profund în similaritățile dintre cele două țări, incluzând provocările demografice majore. Între 2014 și 2020, aproximativ 200.000 de români au emigrat anual, echivalentul dispariției unui oraș de dimensiunea Kielce din Polonia în fiecare an, un fenomen care a secat piața muncii și a accentuat problemele demografice preexistente.
Reformele pro-business – O poartă deschisă pentru investitori
De la începutul anului 2019, România a implementat o serie de reforme de de reglementare și a adoptat politici fiscale atractive pentru mediul de afaceri. Simplificarea sistemului fiscal, comparativ cu cel polonez, și aplicarea unei rate de impozitare a dividendelor de numai 5% (față de 19% în Polonia), sunt elemente-cheie care atrag investitori. Aceste măsuri asigură un cadru stabil și predictibil pentru afaceri, motiv pentru care optimizarea fiscală și transferul profiturilor în străinătate devin mai puțin relevante pentru corporații.
Avantajul economic continuu al României
Economia românească a demonstrat o creștere robustă, continuând să avanseze chiar și post-pandemie. Cu un sistem fiscal simplificat și salarii relativ modeste, România devine un loc atractiv pentru relocarea fabricilor de asamblare, mai ales că taxele pe remunerația angajaților sunt comparabile cu cele din Polonia. Aderarea recentă la Spațiul Schengen pentru transportul aerian și maritim și, probabil în curând, pentru transportul rutier, amplifică această atractivitate, promițând o integrare și mai mare în piața unică europeană.
Îmbunătățirea infrastructurii – O prioritate în ascensiune
O provocare majoră, dar și o oportunitate semnificativă pentru România, este infrastructura sa. Deși țara se confruntă cu lipsuri în ceea ce privește autostrăzile și drumurile rapide, proiectele ample de construcție care sunt în desfășurare promit să transforme acest deficit într-un avantaj strategic. Extinderea portului Constanța facilitează de asemenea transportul mărfurilor, contribuind la integrarea economică mai largă cu restul continentului.
Progrese în domeniul energiei – Un model de urmărit
Sectorul energetic românesc reflectă un angajament serios față de sustenabilitate și inovație. România operează o centrală nucleară de la începutul anilor 1990 și are planuri de extensie, în contrast cu Polonia, unde construcția unei centrale nucleare este încă la ani distanță. Mai mult, aproape o treime din energia produsă în România provine din surse regenerabile sau nucleare, în timp ce Polonia se bazează predominant pe cărbune. Aceste diferențe subliniază progresul României în adaptarea la normele de emisii ale UE și în producerea de mărfuri într-un mod mai ecologic și economic.
Optimism și perspective de viitor
România prezintă astăzi un cadru îmbunătățit pentru investiții și dezvoltare, comparabil cu ce a fost Polonia acum câteva decenii. Reușește să atragă atenția investitorilor internaționali printr-o combinație de politici fiscale favorabile, îmbunătățiri infrastructurale și un angajament clar față de energie durabilă și inovație. În timp ce provocările demografice rămân, soluțiile progresiste adoptate de România promit să modeleze un viitor economic promițător, consolidând rolul țării ca un jucător principal pe scena economică europeană și internațională.
