România se transformă într-un poligon de testare pentru o inovație îndrăzneață în domeniul energetic, conform unei investigații recente realizate de publicația de referință Politico. Nu mai puțin de 10 țări europene monitorizează cu atenție evoluția situației, așteptând să vadă dacă conceptul de mici centrale nucleare este sigur și eficient din punct de vedere economic sau poate avea efecte adverse. Printre țările interesate, dar prudente, se numără Bulgaria, Polonia, Cehia, Suedia, Olanda, Franța, Finlanda, Belgia și Italia.
O revoluție energetică prin reactoare modulare de mici dimensiuni (SMR)
Reactoarele modulare de mici dimensiuni (SMR) reprezintă baza acestei noi inițiative energetice, urmărind să înlocuiască centralele pe bază de cărbune. Acest demers este în concordanță cu angajamentul asumat de România de a decarboniza economia până în 2050. Tehnologia SMR utilizează principii similare celor aplicate în submarinul și portavionul cu propulsie nucleară și, până în prezent, doar două astfel de proiecte sunt funcționale în lume, în Rusia și China.
Avertismentele cercetătorilor și viabilitatea economică a proiectului
Un cercetător de la Universitatea Ontario avertizează că SMR-urile au fost implementate până acum doar în zone îndepărtate, din motive de siguranță, precum minele dezafectate din Siberia. Plasarea lor în apropierea fabricilor, cu scopul de a produce “otel ecologic” și de a înlocui termocentralele, reprezintă un nou teren de experimentare. Mai mult, se estimează că inițial, aceste instalații vor fi mai costisitoare, iar viabilitatea economică a proiectului rămâne incertă.
România – Hub pentru SMR-uri comerciale
Publicația Politico a efectuat o investigație la Doicești, în județul Dâmbovița, locul unde vor fi instalate primele SMR-uri comerciale din lume, livrate de o firmă din SUA. În locul unei foste termocentrale, vor fi amplasate șase mini-reactoare, având ca scop furnizarea de energie electrică începând cu anul 2030. Chiar dacă există riscuri considerabile, beneficiile sunt promițătoare, conform părerii promotorilor proiectului.
Incertitudini legate de costuri și finanțare
Directorul Nuclearelectrica nu poate estima cu exactitate costurile proiectului, în condițiile în care compania contribuie cu 50% din fonduri. Cu toate acestea, se estimează că schimbarea centralelor pe bază de cărbune din Europa de Est reprezintă o piață de aproximativ 200 de milioane de euro, din care România ar putea să profite în calitate de pionier al acestei tehnologii.
Opuneri și îngrijorări legate de siguranță
Perspectivele de finanțare din fonduri europene sunt încă reduse, întrucât trei țări, Austria, Germania și Luxemburg, exprimă opoziție din motive de siguranță. Există temeri că SMR-urile ar putea produce deșeuri radioactive mici, generând preocupări legate de gestionarea acestora și de impactul asupra mediului înconjurător.
O nouă inițiativă Franco-Italiană: Reactoare racite cu plumb
Pe lângă proiectul american, o firmă franco-italiană recent înființată își propune să dezvolte reactoare racite cu plumb, o alternativă considerată mai ecologică. Cu toate acestea, în ciuda promisiunilor de siguranță ale susținătorilor, încă există întrebări și îngrijorări legate de fezabilitatea și impactul acestei tehnologii.
În concluzie, România se află în fața unei provocări complexe și incerte în ceea ce privește adoptarea și implementarea noii tehnologii nucleare. Cu riscuri și beneficii în balanță, decizia finală va fi una crucială, cu potențial de a influența direcția viitoare a politicii energetice și a dezvoltării durabile în regiune și dincolo de granițele sale.
