România, la un pas de blackout nuclear: Cernavodă ar putea pierde 1.300 MW, iar PSD cere salvarea grupurilor pe cărbune

România ar putea rămâne, timp de aproximativ o lună, fără energie produsă de centrala nucleară de la Cernavodă, în cazul în care debitul Dunării va continua să scadă conform prognozelor, avertizează senatorul PSD Ștefan Radu Oprea, fost secretar general al Guvernului. Potrivit acestuia, Unitatea 2 ar urma să fie oprită cel mai probabil săptămâna viitoare, în timp ce Unitatea 1 este deja deconectată de la Sistemul Energetic Național.

Parlamentarul social-democrat a făcut declarațiile miercuri, după o întâlnire cu reprezentanții Nuclearelectrica la Cernavodă.

„Am aflat că măsurile luate pe cursul Dunării au prelungit perioada de funcționare a reactorului 2 cu 7-10 zile. Fără aceste măsuri, reactorul 2 ar fi fost deja închis”, a transmis Ștefan Radu Oprea.

Potrivit senatorului PSD, intervențiile efectuate pentru redirecționarea unei părți din debitul Dunării oferă doar o soluție temporară, întrucât prognozele hidrologice indică o nouă scădere a nivelului fluviului.

„Nu este suficient, pentru că, așa cum arată prognoza, debitul Dunării va scădea, iar reactorul 2 va fi oprit cel mai probabil săptămâna viitoare. Repornirea este estimată în primele două săptămâni din septembrie. Asta dacă prognoza nu se schimbă”, a afirmat Oprea.

Unitatea 1, oprită la câteva săptămâni după încheierea reviziei

Ștefan Radu Oprea susține că deficitul care ar putea apărea în Sistemul Energetic Național este mai mare decât cel calculat inițial, deoarece Unitatea 1 a centralei este, la rândul său, oprită din cauza lipsei apei necesare răcirii.

„Calculul pe care l-am făcut până acum a ținut cont doar de reactorul 2, care injectează 660 MW în Sistemul Energetic Național. Am aflat, tot astăzi, că reactorul nr. 1 este oprit tot din același motiv, lipsa apei de răcire”, a declarat senatorul.

Unitatea 1 fusese reconectată la Sistemul Energetic Național pe 5 iulie, după finalizarea programului de oprire planificată, în cadrul căruia au fost efectuate lucrări de mentenanță, inspecții și testări obligatorii. Reactorul a fost însă oprit din nou, controlat, pe 28 iulie, ca măsură preventivă, după scăderea fără precedent a debitului Dunării.

„Perioada de revizie a fost încheiată în urmă cu o lună și reactorul 1 este pe deplin funcțional. Singurul impediment pentru repornire este lipsa apei de răcire. Deci deficitul real în SEN va fi de aproximativ 1.300 MW, în bandă, în momentul opririi reactorului 2”, a explicat Oprea.

Fiecare dintre cele două unități de la Cernavodă poate asigura aproximativ 650-700 MW, iar împreună centralele nucleare furnizează, în condiții normale, aproximativ o cincime din energia electrică produsă în România. Pierderea simultană a celor două reactoare ar elimina astfel din sistem aproximativ 1.300-1.400 MW de producție constantă, care nu depinde de condițiile de vânt sau de însorire.

Dunărea a ajuns la minimul istoric

Avertismentul senatorului PSD vine în condițiile în care debitul Dunării la intrarea în România a ajuns miercuri la aproximativ 1.400 de metri cubi pe secundă, valoare similară minimului istoric consemnat în 1985. Media multianuală a lunii august este de 3.900 de metri cubi pe secundă, iar hidrologii estimează că debitul va rămâne la niveluri extrem de reduse cel puțin până în primele zile ale săptămânii viitoare.

Nivelul apei în zona Cernavodă ar fi scăzut, în lipsa intervențiilor, cu aproximativ doi-trei centimetri pe zi. Directorul centralei, Romeo Urjan, estima marți că operațiunile deja efectuate ar putea permite Unității 2 să mai funcționeze aproximativ șapte zile, calculul fiind însă dependent de evoluția debitului.

Autoritățile au detonat luni stânca Pârjoaia, pentru a facilita curgerea apei către Dunărea Veche, iar miercuri pregăteau scufundarea controlată a patru barje încărcate cu rocă, în vederea construirii unui prag submers pe Brațul Bala. Operațiunea ar trebui să redirecționeze o parte din apă către zona din care este alimentată centrala de la Cernavodă.

După detonarea stâncii, nivelul apei s-a stabilizat și a crescut temporar cu aproximativ doi centimetri. Scufundarea barjelor era însă reevaluată miercuri după-amiază din cauza curenților foarte puternici din zonă. Obiectivul intervenției este obținerea unei creșteri a nivelului Dunării cu până la 10-12 centimetri.

PSD cere menținerea grupurilor pe cărbune

În acest context, Ștefan Radu Oprea a reluat poziția PSD potrivit căreia România nu ar trebui să închidă noi capacități de producție pe bază de cărbune înainte ca acestea să fie înlocuite cu alte surse stabile de energie.

„Estimarea este că producția de energie electrică pe bază de tehnologie nucleară va fi oprită o lună de zile. Ce vom face în acest timp? Oprim producția și economia în România sau folosim capacitățile de producție a energiei electrice pe bază de cărbune?”, a întrebat senatorul.

„PSD susține că soluția este să nu oprim niciun grup de producție a energiei pe bază de cărbune până nu punem ceva în loc”, a adăugat acesta.

PSD a anunțat deja depunerea la Senat a unui proiect de lege potrivit căruia nicio capacitate de producție a energiei nu ar mai putea fi închisă înainte de punerea în funcțiune a unei capacități de înlocuire. Liderul PSD, Sorin Grindeanu, a cerut și repornirea a două grupuri de câte aproximativ 330 MW de la Turceni și Rovinari, care ar putea compensa eventuala pierdere a Unității 2 de la Cernavodă. Social-democrații solicită, totodată, negocierea cu Comisia Europeană a amânării termenului de 31 august pentru închiderea unor capacități pe cărbune.

Criză regională pe Dunăre

Oprea a atras atenția că problemele nu sunt limitate la România, deoarece seceta și nivelul redus al Dunării afectează producția și posibilitățile de import din întreaga regiune.

Centrala nucleară Paks din Ungaria, care în mod normal asigură aproape jumătate din electricitatea țării, mai funcționa marți cu o singură turbină din patru și la puțin peste 10% din capacitate. Autoritățile ungare au cerut populației și companiilor să reducă voluntar consumul, după ce centrala a ajuns la numai câțiva milimetri de o oprire completă.

În Bulgaria, centrala nucleară Kozlodui este, de asemenea, monitorizată din cauza nivelului scăzut al Dunării. Ministrul bulgar al Energiei a precizat însă marți că cele două reactoare funcționează la capacitatea planificată și că nu există, în prezent, un risc imediat de oprire, dacă nivelul fluviului nu se deteriorează suplimentar.

Criza regională limitează posibilitatea României de a compensa deficitul exclusiv prin importuri, în condițiile în care și statele vecine se confruntă cu reducerea producției și cu un consum ridicat provocat de caniculă. Autoritățile române au cerut deja companiilor, instituțiilor și populației să reducă voluntar consumul în orele de vârf, pentru a diminua presiunea asupra Sistemului Energetic Național.