România își pierde oamenii: aproape 4 milioane de români trăiesc în statele OECD. Exod uriaș de specialiști și tineri

România se confruntă cu un exod masiv al populației active, iar efectele nu se limitează la reducerea numărului de locuitori. Milioane de persoane apte de muncă, sute de mii de absolvenți de studii superioare și numeroși specialiști și-au construit viața în afara țării. O analiză realizată la nivel național de Alianța Binelui Comun (ABC) arată că aproximativ 3,9 milioane de persoane născute în România și cu vârsta de peste 15 ani locuiau în statele OECD în 2020/21.

Numărul este de peste trei ori mai mare decât cel înregistrat la începutul anilor 2000. Datele indică faptul că aproape unul din cinci români născuți în țară și aflați la vârstă activă trăiește acum peste hotare.

Românii, cel mai numeros grup de cetățeni UE mutați într-un alt stat membru

Dimensiunea fenomenului devine și mai evidentă prin comparație cu celelalte state ale Uniunii Europene. La începutul anului 2024, circa 3 milioane de cetățeni români aveau domiciliul într-un alt stat membru.

Românii reprezentau astfel aproximativ 22% dintre toți cetățenii europeni stabiliți într-un alt stat al Uniunii, fiind cel mai mare grup național din această categorie.

Consecințele plecărilor masive se resimt dincolo de declinul demografic. România pierde forță de muncă, contribuții, competențe profesionale, experiență managerială și potențial antreprenorial. În plus, odată cu plecarea tinerilor, o parte dintre cei care ar putea deveni părinți își întemeiază familiile în străinătate.

Aproape 800.000 de români cu studii superioare au plecat din țară

Pierderea capitalului uman calificat este una dintre problemele scoase în evidență de analiza ABC. În 2015/16, aproximativ 22% dintre emigranții români cu vârsta de peste 15 ani aveau studii superioare. Este vorba despre aproape 800.000 de persoane.

Totodată, aproape jumătate dintre românii cu studii superioare ajungeau să ocupe peste hotare locuri de muncă aflate sub nivelul lor de pregătire.

Unul dintre domeniile puternic afectate este sănătatea. În 2020/21, în țările OECD lucrau aproximativ 25.500 de medici născuți în România, alături de circa 46.900 de asistenți medicali.

În 2023, aproape 60% dintre medicii români cu vârsta sub 35 de ani luau în calcul posibilitatea de a pleca. Printre motive nu se aflau doar veniturile, ci și birocrația, infrastructura, volumul de muncă și calitatea managementului.

Peste un sfert dintre tineri se gândesc să plece

Riscul continuării exodului rămâne ridicat și în rândul noilor generații. În martie 2026, 27,6% dintre românii cu vârste cuprinse între 18 și 35 de ani spuneau că intenționează să părăsească țara pentru muncă sau studii în următoarele 12 luni.

Pentru 64,7% dintre respondenți, principalul motiv era găsirea unui loc de muncă mai bine plătit. Printre celelalte motive indicate se numără corupția, dorința de a începe o viață nouă și accesul la servicii publice mai bune.

Migrația tinerilor și pierderea angajaților calificați au fost semnalate anterior și de Antena 3 CNN, inclusiv în cazul absolvenților care se îndreaptă către piețe ale muncii considerate mai stabile în afara României.

364.000 de copii ai românilor s-au născut peste hotare într-un singur deceniu

Exodul se reflectă deja și asupra noii generații. În perioada 2014-2024, 364.000 de copii care aveau cel puțin un părinte român s-au născut în afara țării și au fost ulterior înregistrați în România.

Cifra echivalează cu peste 16% din numărul total al nou-născuților înregistrați în România în aceeași perioadă.

ABC avertizează că menținerea legăturii acestor copii cu România nu este garantată. Păstrarea limbii, accesul la educație și cultură românească, dar și existența unor perspective reale de studiu și de carieră în țară sunt considerate importante pentru relația lor viitoare cu România.

Românii încep să se întoarcă, dar miza este să și rămână

Datele pentru 2024 oferă însă și un indiciu privind o posibilă inversare a tendinței. România a înregistrat un sold migrator pozitiv de aproximativ 71.300 de persoane, iar 64% dintre imigranții înregistrați în acel an erau cetățeni români.

Problema este transformarea revenirii într-o decizie pe termen lung, astfel încât cei întorși în România să nu ajungă să plece din nou.

Ce soluții propune Alianța Binelui Comun

Alianța Binelui Comun propune înființarea unui Barometru al Retenției și Revenirii Talentului. Instrumentul ar urma să măsoare anual câți români pleacă, domeniile din care provin, numărul absolvenților care emigrează după terminarea studiilor, câți se întorc și câți dintre cei reveniți continuă să locuiască în România după doi sau cinci ani.

Printre măsurile avansate se află accelerarea recunoașterii experienței și calificărilor obținute în străinătate, acordarea unor pachete de relocare pentru profesioniștii din sănătate, educație și cercetare, granturi destinate cercetătorilor și antreprenorilor care revin în țară și crearea unor trasee profesionale competitive.

Concluzia analizei nu este că mobilitatea românilor trebuie blocată, ci că România trebuie să devină suficient de atractivă încât alegerea de a rămâne să fie competitivă, iar întoarcerea în țară să reprezinte o alternativă reală pentru milioanele de români stabiliți peste hotare.