România își pierde copiii pe drumul prin școală. De la abandon la lipsa competențelor, Barometrul ABC arată unde cedează sistemul

România nu pierde copii doar prin abandonul școlar. Potrivit Barometrului Alianței Binelui Comun „Educația în România – un sistem care pierde copii pe drum”, problemele se acumulează pe întregul traseu educațional, de la grădiniță până la intrarea tinerilor pe piața muncii.

Datele analizate arată că România pornește cu un dezavantaj important încă din educația preșcolară. În 2024, doar 76,5% dintre copiii de cel puțin trei ani și până la intrarea în școala primară participau la educația preșcolară, față de 95% media UE.

Mai târziu, diferențele dintre urban și rural se adâncesc, iar o parte dintre copii nu mai ajung să finalizeze ciclul gimnazial. În 2025, 15,5% dintre românii cu vârsta între 18 și 24 de ani aveau cel mult studii gimnaziale și nu se mai aflau în educație sau formare.

O altă ruptură apare în zona competențelor. România a investit în echipamente, laboratoare și săli digitalizate, dar doar 53,3% dintre tinerii de 16-24 de ani aveau, în 2025, cel puțin competențe digitale de bază, față de 74,6% în Uniunea Europeană.

„Mesajul raportului este limpede: hardware-ul, fără pedagogie și competențe, nu rezolvă singur problema educației.”

Nici trecerea de la școală la piața muncii nu funcționează suficient. Doar 7,2% dintre absolvenții recenți ai învățământului profesional și tehnic au avut experiență de învățare la locul de muncă, față de 65,2% în UE.

La finalul traseului educațional, numai 23,2% dintre tinerii români cu vârsta între 25 și 34 de ani au studii superioare.

Iar consecințele se văd direct în integrarea profesională. În 2025, rata de ocupare a absolvenților recenți era de 72,7% în România, față de 83% în Uniunea Europeană. În același timp, 19,2% dintre tinerii cu vârsta între 15 și 29 de ani erau NEET, adică nu aveau un loc de muncă și nu urmau o formă de educație sau pregătire. România înregistra cea mai ridicată rată din UE.

Barometrul identifică și o problemă de finanțare. Cheltuielile publice pentru educație reprezentau 4% din PIB în 2024, față de 4,8% media UE. În plus, consilierea școlară rămâne suprasolicitată: în anul școlar 2023/2024 existau 3.354 de consilieri, aproximativ un consilier la 800 de elevi, peste reperul legal de maximum 500.

Raportul propune o serie de intervenții menite să oprească pierderile de pe traseul educațional: recuperare la literație, matematică și științe, finanțare suplimentară pentru școlile vulnerabile, extinderea educației preșcolare, practică reală în învățământul profesional, mentorat și formare pedagogică pentru profesori, precum și reducerea numărului de elevi alocați unui consilier.

Țintele propuse de Barometrul ABC sunt concrete: participarea preșcolară să crească de la 76,5% spre cel puțin 96%, părăsirea timpurie a educației să coboare de la 15,5% sub 9%, ponderea tinerilor cu studii superioare să crească de la 23,2% spre cel puțin 45%, iar rata NEET să scadă de la 19,2% sub 9%. 

În esență, Barometrul mută discuția de la rezultatele spectaculoase ale unor elevi către problema mult mai dificilă a continuității.

„Principala vulnerabilitate a educației românești este continuitatea. România produce elevi foarte buni și performanță, dar nu reușește să garanteze tuturor copiilor aceeași șansă de a intra în sistem, de a rămâne în el, de a dobândi competențe și, în final, de a transforma educația într-o viață profesională autonomă.”