Unul dintre cele mai mari exerciții internaționale de interoperabilitate organizate în Europa a început duminică în România, reunind peste 500 de militari și jandarmi din 19 state de pe trei continente. Antrenamentele se desfășoară într-un moment în care cheltuielile pentru securitate și apărare revin în centrul disputei politice: AUR critică programul de guvernare al premierului desemnat Siegfried Mureșan și cere explicații privind modul în care vor fi folosite sumele alocate Apărării.
Peste 500 de participanți din 19 state, la exercițiul din România
Exercițiul internațional este organizat de Jandarmeria Română la Centrul de Perfecționare a Pregătirii Cadrelor Jandarmi Ochiuri, din județul Dâmbovița.
La antrenamente participă peste 500 de militari și jandarmi din 19 țări de pe trei continente. Activitățile au loc în județele Dâmbovița, Prahova, Argeș și Ilfov și includ simulări tactice și deplasări de trupe.
În cadrul scenariilor pot fi folosite inclusiv drone și elicoptere, iar Jandarmeria Română a transmis populației că prezența sporită a forțelor și tehnicii în zonele vizate nu reprezintă o situație reală de pericol.
„Nu există niciun motiv de panică. Toate activitățile sunt planificate, controlate şi fac parte dintr-un exerciţiu de antrenament, fără niciun pericol real pentru populaţie”, a transmis Jandarmeria.
Exercițiul urmărește consolidarea cooperării internaționale și pregătirea participanților pentru gestionarea unor situații complexe de criză.
AUR atacă planul privind creșterea investițiilor în Apărare
În timp ce România găzduiește exercițiul internațional, tema resurselor destinate securității și apărării provoacă dispute și pe scena politică.
Programul de guvernare depus de premierul desemnat Siegfried Mureșan prevede creșterea graduală a cheltuielilor și investițiilor în apărare până la 5% din PIB, în funcție de evoluția mediului de securitate și de deciziile NATO și UE. Din acest nivel, 3,5% din PIB ar urma să reprezinte cheltuieli de bază, iar 1,5% cheltuieli conexe și investiții cu impact mai larg.
Comisia pentru Apărare a AUR critică însă modul în care sunt prezentate aceste obiective și susține că documentul nu oferă suficiente detalii privind rezultatele concrete ale investițiilor.
Potrivit AUR, majorarea bugetului nu reprezintă în sine o politică de apărare, iar proiectele majore ar trebui să aibă calendare, costuri totale, indicatori de performanță și responsabilități clar stabilite.
Formațiunea invocă investițiile anunțate în apărarea antiaeriană și antirachetă, muniții, drone, infrastructură militară, mobilitate, securitatea Mării Negre și industria națională de apărare.
AUR cere ca o parte mai mare din bani să rămână în România
Comisia pentru Apărare a AUR solicită, în cazul marilor achiziții militare, introducerea unor clauze de participare industrială și offset, acolo unde legislația permite, astfel încât contractele să genereze producție, mentenanță, transfer tehnologic, cercetare și locuri de muncă în România.
Partidul cere, de asemenea, auditarea contractelor aflate în derulare și renegocierea celor în cazul cărora consideră că interesele statului ar putea fi mai bine protejate.
În privința programului SAFE, AUR susține că fondurile ar trebui folosite pentru acoperirea deficitelor de capabilități și dezvoltarea industriei naționale, și nu în principal pentru importuri de echipamente.
„Creşterea bugetului Apărării trebuie să se vadă în capabilităţi reale, stocuri suficiente, tehnică modernă şi într-o industrie românească mai puternică. Cinci procente din PIB nu pot însemna doar contracte mai mari şi importuri mai multe. Parlamentul trebuie să poată verifica ce s-a cumpărat, când se livrează şi ce rămâne în economia României”, transmite Comisia pentru Apărare AUR.
AUR mai cere ca eventualele reorganizări sau reduceri de personal din domeniul militar să fie precedate de un audit funcțional și evaluate în funcție de impactul asupra capacității operaționale.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .