Cu noile investiții, Reactorul 1 de la Cernavodă va continua să funcționeze în siguranță încă trei decenii, oferind României stabilitate energetică și consolidând expertiza națională în domeniu, transmite secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi.
- Scurt context: Modernizarea infrastructurii nucleare a României intră într-o nouă etapă, după ce două proiecte esențiale – retehnologizarea Reactorului 1 de la Cernavodă și extinderea facilității de stocare pentru combustibilul nuclear uzat – au primit aprobarea de mediu în ultima ședință de Guvern. Decizia deschide calea pentru continuarea unei politici energetice bazate pe surse stabile, cu emisii scăzute și control național. Decizia vine într-un context în care accentul politicii energetice europene s-a mutat tot mai clar spre susținerea competitivității industriei și asigurarea unui preț stabil al energiei pentru economie. În acest peisaj, energia nucleară reapare ca o soluție-cheie: oferă producție constantă, costuri predictibile și un grad ridicat de autonomie tehnologică – avantaje esențiale pentru o economie aflată sub presiunea transformărilor digitale și industriale.
Secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi, a explicat că aceste investiții nu sunt doar necesare, ci urgente:
„Reactorul 1 va continua să funcționeze în condiții de siguranță timp de încă trei decenii, oferind României un pilon de stabilitate energetică într-un context regional volatil. Iar capacitatea suplimentară de stocare a combustibilului uzat asigură funcționarea sustenabilă a centralei pe termen lung.”
Mai mult decât energie: o ancoră pentru industrie și infrastructură
Cu cei 700 MW produși de Unitatea 1, Cernavodă acoperă în prezent circa 10% din consumul național de electricitate.
Proiectul de retehnologizare, estimat să se finalizeze în jurul anului 2031, va prelungi durata de viață a reactorului până la orizontul anului 2050.
„Este o investiție în viitorul economic al României: extinderea instalației de depozitare DICA – MACSTOR 400 și o condiție tehnică pentru continuarea operării centralei, dar și o demonstrație de responsabilitate față de standardele internaționale de siguranță nucleară. Energia sigură și accesibilă, este un factor de suport pentru o industrie competitivă. Merita amintit că energia nucleară contribuie la reducerea volatilității pe anumite segmente ale pieței, în special în ceea ce privește costurile pe termen lung pentru consumatorii industriali care pot accesa contracte avantajoase”, a punctat Cristian Bușoi.
Strategia Nuclearelectrica vizează și extinderea ciclului de combustibil nuclear, prin achiziția unei linii de prelucrare a concentratului de uraniu, pentru a consolida autonomia pe lanțul energetic.
Ce face Europa?
România nu este singura țară europeană care investește în dezvoltarea capacității de producție a energiei nucleare. Franța, Polonia și Olanda au relansat planuri ambițioase de construcție a unor noi reactoare. Franța a pus in funcțiune un reactor nou, cel mai mare de până acum, de 1,6 GW chiar la finalul anului trecut, Olanda va construi două noi reactoare până în 2035, iar Polonia are programată finalizarea primei sale centrală nucleare în 2036, pentru înlocuirea termocentralele pe cărbune.
