Odată cu schimbările rapide și provocările la care se confruntă România într-un peisaj geopolitic din ce în ce mai incert, guvernul anunță nașterea unui nou actor pe scena securității naționale. Este vorba despre Direcția Generală de Informații a Armatei (DGIA), care își va lărgi semnificativ sfera de activitate și va dobândi mai multă autonomie și capacitate operațională.
O evoluție necesară în lumea informațiilor?
În timp ce DGIA a funcționat până în prezent ca o entitate asociată altor structuri de informații, noul proiect de lege al Ministerului Apărării Naționale propune ca aceasta să devină un serviciu de informații autonom. Asta înseamnă că va avea posibilitatea să-și stabilească propriul buget și să își extindă capacitatea operațională.
Mai mult, documentul subliniază că DGIA va avea dreptul de a înființa societăți comerciale, bazându-se pe “alte surse legal constituite”. Aceasta reprezintă o schimbare majoră în modul în care DGIA va funcționa și se va finanța, dându-i flexibilitate și posibilitatea de a se adapta la schimbările rapide din domeniul securității.
O extindere a atribuțiilor și a capacității de acțiune
Un alt punct crucial al propunerii este că DGIA va avea autoritatea de a efectua activități de supraveghere, interceptare de comunicații și percheziții, cu un mandat obținut de la judecător. Acesta este un pas major în consolidarea capacității de acțiune a DGIA, permițându-i să răspundă mai rapid și mai eficient la amenințările la adresa securității naționale.
În plus, Direcția Generală de Informații a Armatei va avea, de asemenea, posibilitatea de a angaja personal civil. Aceasta este o inițiativă menită să atragă specialiștii din domeniul IT, un sector crucial în lumea informațiilor moderne și în combaterea amenințărilor cibernetice.
O separare clară și necesară
Motivele din spatele acestei transformări sunt multiple. Ministerul Apărării subliniază în nota de fundamentare a proiectului de lege că această mutare „asigură o delimitare clară a atribuțiilor DGIA de cele ale Statului Major al Apărării”. Astfel, aceasta separare va contribui la o mai bună organizare și eficiență în răspunsul la provocările securității naționale.
O reacție la un context geopolitic schimbător
Pe lângă motivele interne, inițiatorul proiectului de lege subliniază și contextul internațional în care România se află. Cu un „context geopolitic turbulent și impredictibil” și având în vedere “exigențele partenerilor euro-atlantici”, este clar că există o necesitate de adaptare și modernizare în modul în care România abordează problemele de securitate.
Cu crearea unui nou serviciu secret autonom, România își reafirmă angajamentul față de securitatea națională și își consolidează capacitatea de a răspunde eficient la amenințările externe și interne. Transformarea DGIA și extinderea atribuțiilor sale reprezintă cu adevărat un pas înainte în consolidarea apărării și securității naționale? Rămâne de văzut!
