România începe pregătirile pentru iarna 2026–2027. Mihai Bușoi arată ce se întâmplă cu facturile românilor, după ce prețul gazelor aproape s-a dublat

România nu ar trebui să se confrunte cu o criză a gazelor pentru populație în iarna 2026–2027, susține secretarul de stat în Ministerul Energiei, Cristian Bușoi. Cantitățile destinate consumatorilor casnici și sistemelor de termoficare au fost deja contractate din producția internă, la prețul reglementat de 110 lei/MWh la producător. În același timp, companiilor li s-a cerut să accelereze înmagazinarea, deoarece consumul țării ar putea crește. Industria rămâne însă expusă scumpirilor de pe piața liberă.

Precizările oficialului vin după apariția în spațiul public a unor avertismente privind o posibilă criză a gazelor în perioada următoare. Cristian Bușoi afirmă că România pornește cu un avantaj important față de alte state europene: producția internă de gaze.

„Pentru că suntem o țară cu o producție internă importantă, având în prezent cea mai mare producție de gaze naturale din UE, situație care va fi consolidată odată cu începerea exploatării, în 2027, a proiectului Neptun Deep, România se află într-o situație mult mai bună față de alte țări europene în ceea ce privește gazele naturale pentru perioada următoare”, a transmis secretarul de stat.

Ce înseamnă prețul reglementat de 110 lei/MWh

Conform OUG 12/2026, producătorii sunt obligați să livreze anumite cantități de gaze din producția internă la prețul de 110 lei/MWh către furnizorii care alimentează consumatorii casnici și către producătorii de energie termică.

Bușoi afirmă că aceste cantități au fost deja contractate, în principal prin efortul Romgaz.

„Populația este protejată. Există un mecanism reglementat prin care producătorii sunt obligați să livreze anumite cantități de gaze din producția internă la 110 lei/MWh către furnizorii care deservesc consumatorii casnici și către producătorii de energie termică”, a explicat oficialul.

Cei 110 lei/MWh nu reprezintă însă prețul final înscris în factura consumatorului. Este prețul la care producătorii livrează gazele alocate populației către furnizori. La acesta se adaugă tarifele reglementate de transport și distribuție, taxele și componenta de furnizare.

Mecanismul este aplicabil între 1 aprilie 2026 și 31 martie 2027 și are rolul de a limita impactul creșterilor internaționale asupra consumatorilor casnici. După cum Stiripesurse.ro a explicat anterior, nu este vorba despre o nouă plafonare absolută a facturii finale, ci despre un mecanism de formare controlată a prețului, menit să evite șocurile bruște.

România vrea să intre în iarnă cu depozitele peste pragul minim

Secretarul de stat susține că România se află peste media Uniunii Europene în ceea ce privește gradul de umplere a depozitelor de gaze.

Obiectivul european este atingerea unui nivel de cel puțin 90% din capacitatea de înmagazinare. Noile reguli permit însă statelor să atingă această țintă în orice moment între 1 octombrie și 1 decembrie 2026, nu obligatoriu la 1 noiembrie.

În cazul unor dificultăți de aprovizionare sau al unor condiții nefavorabile de piață, ținta poate fi redusă cu zece puncte procentuale, până la 80%. Comisia Europeană poate acorda o flexibilitate suplimentară de încă cinci puncte procentuale.

România nu intenționează însă să se limiteze la această marjă. La Comandamentul de gaze organizat în august, companiilor care au obligații de înmagazinare li s-a recomandat să accelereze ritmul și să constituie stocuri peste pragul minim legal.

Decizia vine în condițiile în care, deși România se menține peste media europeană, depozitele se aflau la începutul lunii august sub nivelurile înregistrate în perioadele similare din ultimii doi ani.

De ce ar putea consuma România mai multe gaze

Ministerul Energiei se așteaptă la o creștere a cererii interne odată cu intrarea în sistem a unor noi capacități de producere a electricității pe bază de gaze.

Cristian Bușoi indică proiectele de la Mintia, Iernut, Constanța și Arad, ultimele fiind dezvoltate prin PNRR. În paralel, numărul gospodăriilor racordate la rețelele de gaze crește prin investițiile finanțate prin programul „Anghel Saligny”.

Noile centrale vor folosi gazele pentru producerea electricității, iar gospodăriile nou-racordate vor adăuga un consum suplimentar mai ales în lunile reci. Din acest motiv, autoritățile încearcă să constituie din timp rezerve mai mari decât obligația minimă.

Industria rămâne expusă prețului de pe piața liberă

Dacă populația beneficiază de mecanismul reglementat, consumatorii industriali vor resimți direct creșterea cotațiilor internaționale.

Bușoi afirmă că trebuie identificate soluții de sprijin compatibile cu regulile economiei de piață și cu legislația europeană privind ajutorul de stat. Orice intervenție va depinde însă de posibilitățile bugetului și de sursele europene care pot fi mobilizate.

„Există nevoia de a găsi soluții de sprijin (…) pentru consumatorii industriali, care vor resimți creșterea prețurilor pe piața liberă”, a avertizat secretarul de stat.

Scumpirea gazelor pentru industrie poate avea efecte mai largi asupra economiei. Companiile care folosesc cantități mari de energie pot înregistra costuri de producție mai ridicate, care pot pune presiune pe prețurile produselor, investiții și locuri de muncă.

Gazul european aproape s-a dublat într-un an

La 25 august, cotația de referință TTF se situa în jurul valorii de 68 de euro/MWh. Prețul era cu aproximativ 16% mai mare decât în urmă cu o lună și aproape dublu față de aceeași perioadă a anului trecut.

„Această situație este determinată de un context european și internațional foarte complicat, care a dus la creșterea prețului gazelor și la estimări privind o creștere semnificativă în iarna și primăvara următoare”, a precizat Bușoi.

Oficialul pune scumpirea pe seama mai multor factori care s-au suprapus. Conflictul cu Iranul și perturbarea traficului prin Strâmtoarea Hormuz au afectat exporturile de gaze naturale lichefiate din Golf, în special disponibilitatea gazului provenit din Qatar. Unele capacități de producție din Qatar au fost afectate de bombardamente, iar refacerea lor integrală va necesita timp.

Europa concurează în același timp cu statele din Asia pentru transporturile de LNG, inclusiv pentru gazul provenit din Statele Unite. Cotațiile ridicate au redus interesul companiilor pentru achiziționarea și depozitarea gazelor, contribuind la menținerea stocurilor europene sub nivelurile obișnuite.

Vara foarte caldă și oprirea parțială sau totală a unor capacități nucleare au crescut, de asemenea, consumul de gaze pentru producerea electricității. La toate acestea se adaugă decizia Uniunii Europene de a reduce și elimina treptat importurile de gaze din Rusia.

Neptun Deep ar putea schimba situația din 2027

Avantajul României ar urma să crească odată cu începerea producției din proiectul Neptun Deep. Primele gaze din Marea Neagră sunt estimate pentru 2027.

Proiectul dezvoltat de OMV Petrom și Romgaz presupune investiții de până la patru miliarde de euro și exploatarea unor resurse recuperabile estimate la aproximativ 100 de miliarde de metri cubi. După atingerea platoului de producție, Neptun Deep ar putea aduce aproximativ opt miliarde de metri cubi de gaze anual, potrivit datelor oficiale ale dezvoltatorilor.

Până atunci, securitatea aprovizionării va depinde de producția internă existentă, ritmul de umplere a depozitelor și evoluția pieței europene.

„Cu toate aceste provocări internaționale și europene, care nu sunt în puterea Guvernului României să le schimbe, România va trece mai ușor prin această situație, datorită producției interne de gaze naturale și a măsurilor de sprijin pentru populație”, a conchis Cristian Bușoi.