România, avertizată că poate intra într-o „spirală” imposibil de oprit. Daniel Dăianu: „Situația este foarte gravă. Avem nevoie de un guvern de criză”

România ar putea evita retrogradarea în categoria „junk” la evaluarea Standard & Poor’s, însă pericolul nu a trecut, avertizează Daniel Dăianu. Președintele Consiliului Fiscal spune că blocajul politic prelungit a scos la suprafață vulnerabilități majore ale economiei, într-un moment în care țara depinde puternic de finanțarea externă, presiunea asupra leului este ridicată, iar statul trebuie să pregătească rectificarea și un buget credibil pentru 2027. „Situația este foarte gravă”, avertizează economistul, care vorbește despre riscul intrării într-o „spirală” ce ar putea deveni imposibil de oprit în cazul unei retrogradări oficiale.

România așteaptă vineri seară una dintre cele mai importante evaluări financiare ale anului. S&P Global Ratings urmează să anunțe decizia privind ratingul suveran al țării, aflat în prezent la BBB-/A-3, cu perspectivă negativă. BBB- este ultima treaptă din categoria recomandată investițiilor, astfel că o coborâre cu o treaptă ar scoate România din investment grade pe scala agenției.

Daniel Dăianu nu crede că acest lucru se va întâmpla acum. Președintele Consiliului Fiscal își bazează estimarea în principal pe ajustarea deficitului bugetar realizată până în prezent.

„În rândurile analiștilor avizați, se consideră că și Standard & Poor’s nu va retrograda România, fiindcă performanța guvernului Bolojan în corectarea deficitului bugetar este excepțională. De la mai mult de 9% din produsul intern brut să te duci către 6% este, în general, foarte greu de realizat o asemenea performanță și faptul că s-a întâmplat într-un context extrem de ostil pe plan internațional este cu atât mai notabil”, a declarat Daniel Dăianu, la Digi24.

Optimismul privind verdictul imediat al S&P se oprește însă aici. În evaluarea economistului, criza politică a devenit ea însăși un factor de risc pentru economie.

Dăianu, despre criza politică: „Am vorbit despre un război civil. Nu e purtat cu arme”

Președintele Consiliului Fiscal folosește termeni neobișnuit de duri pentru a descrie efectele confruntării politice asupra economiei.

În opinia sa, problema nu mai este doar cine va forma viitorul Executiv. Prelungirea perioadei fără un guvern cu puteri depline afectează capacitatea statului de a face rectificarea bugetară, de a pregăti bugetul pentru anul viitor și de a transmite investitorilor și agențiilor de rating că ajustarea fiscală va continua.

„O piatră de moară și apasă foarte mult pentru judecarea viitoare a evoluției economice a României este procesul politic, această mare neînțelegere, această cădere, faptul că avem această situație”, spune Dăianu.

Economistul merge mai departe și descrie conflictul politic drept un fel de „război civil”, purtat însă fără arme.

„Eu am spus cu ceva timp în urmă și mă gândeam dacă nu m-am aventurat, am vorbit despre un război civil. Nu e purtat cu arme, dar este condus cu vorbe, cu acțiuni pe față, mai puțin pe față, într-un fel, în disprețul cetățenilor, cu o deconectare puternică de la grijile cetățenilor și ale mediului de afaceri”, a afirmat președintele Consiliului Fiscal.

Dăianu spune că nemulțumirea este vizibilă și în mediul privat, care are nevoie de predictibilitate.

„Există o nemulțumire în creștere în tot mediul de afaceri. Mediul de afaceri cere formarea unui guvern cu puteri depline. Din păcate, totul pare să fie blocat”, afirmă economistul.

„Perspectiva este cenușie”. De ce evitarea „junk” nu rezolvă problema

Chiar dacă predicția sa privind S&P se confirmă, Daniel Dăianu avertizează că păstrarea ratingului nu trebuie confundată cu dispariția riscurilor.

„Nu România este retrogradată în momentul de față, dar perspectiva este cenușie”, spune președintele Consiliului Fiscal.

Miza următoare se mută rapid către rectificarea bugetară și bugetul pentru 2027.

Pentru agențiile de rating, explică Dăianu, nu contează doar cifrele obținute până acum, ci și dovada că România va continua consolidarea fiscal-bugetară.

„Avem nevoie și de o construcție a bugetului pe 2027, iar agențiile de rating, cu scriere apăsată, au spus că ne interesează perspectiva. Ce înseamnă perspectiva? Să ai un buget, un proiect de buget aprobat de Parlament, care să fie credibil, adică să arate, să indice că direcția consolidării fiscal-bugetare rămâne, că nu va avea loc o deviere, că nu vor fi inversate măsuri”, explică Dăianu.

Avertismentul nu este nou. Încă din 23 septembrie, Dăianu spunea că „prima urgență a țării este să avem guvern” și avertiza că prelungirea blocajului prin intrarea într-un scenariu de alegeri anticipate ar putea conduce la o retrogradare: „ne jucăm cu focul”.

Ce s-ar întâmpla dacă România ar cădea în „junk”

Aici avertismentul lui Dăianu devine mult mai sever.

România se finanțează masiv de pe piețele externe, iar pierderea calificativului investment grade ar putea afecta accesul la finanțare și refinanțare. Dăianu respinge ideea că faptul că piețele cer deja României randamente ridicate ar face irelevantă o retrogradare oficială.

„O retrogradare oficială a României are o serie de consecințe care ne vor îngreuna foarte mult accesul la finanțare și refinanțare”, avertizează acesta.

De aici vine și cel mai puternic avertisment al președintelui Consiliului Fiscal: „Și putem intra într-o spirală pe care n-o mai putem opri.”

Dăianu cere clasei politice să trateze actuala situație drept una de urgență. „Opinia mea este că măcar în ceasul acesta să se înțeleagă că situația este foarte gravă, chiar dacă nu vom fi retrogradați, că suntem într-o criză și avem nevoie de un guvern de criză, un guvern de urgență. Un guvern care să facă bugetul, să facă rectificarea și apoi să mai vedem”, a declarat Daniel Dăianu.

Presiune pe leu: „România depinde foarte mult de finanțare externă”

Un alt semnal de alarmă privește moneda națională. Dăianu explică vulnerabilitatea prin necesarul mare de finanțare externă al României și prin deteriorarea modului în care este finanțat deficitul de cont curent.

„România depinde foarte mult de finanțare externă”, subliniază economistul.

El face comparația cu Japonia, care poate avea o datorie publică mult mai mare, dar se finanțează preponderent de pe propria piață.

România se află într-o situație diferită.

„România are nevoie de finanțare externă, iar finanțarea deficitului de cont curent, care este dezechilibrul extern, s-a făcut tot mai precar”, explică Dăianu.

La această vulnerabilitate se adaugă încheierea PNRR și dependența ulterioară de fondurile structurale și de coeziune, care vin la rândul lor cu condiționalități.

Concluzia sa este directă: „Presiunea pe leu este, în primul rând, foarte puternică.”

Piața valutară, spune Dăianu, reacționează rapid la incertitudine. Iar România are acum de gestionat simultan atât turbulențele internaționale, cât și propria instabilitate politică.

„Piața valutară este cea mai nervoasă”, spune economistul, avertizând că actuala criză politică poate lăsa în urmă o perioadă de „fragilitate guvernamentală” chiar și după instalarea unui nou Executiv.

„Riscurile sunt foarte mari pentru România”

Problema nu se încheie, așadar, odată cu formarea unui guvern.

Viitorul Executiv va trebui să pregătească bugetul pentru 2027, să continue reducerea deficitului și să avanseze reforme amânate. Dăianu menționează explicit reforma salarizării și necesitatea evitării unei noi accelerări a cheltuielilor înaintea anului electoral 2028.

„Guvernele vor fi minoritare, va fi dificil de dus, că avem nevoie și de reforme, nu numai de rectificare bugetară”, spune economistul.

Mesajul său final este construit tocmai pe contrastul dintre verdictul S&P pe care îl anticipează și starea reală a economiei.

„Nu, România nu va fi retrogradată, dar România are vulnerabilități care au ieșit la iveală în mod eclatant (…) pe fondul acestei crize politice. Adică deficite încă mari, chiar dacă am avut această corecție remarcabilă a deficitului bugetar.”

La acestea se adaugă deficitul extern, revenirea presiunilor inflaționiste la nivel internațional și riscul energetic.

„Riscurile sunt foarte mari pentru România”, avertizează Daniel Dăianu.

Verdictul S&P este așteptat vineri seară. România are în prezent ratingul BBB-/A-3, cu perspectivă negativă, ultima treaptă înaintea ieșirii din categoria recomandată investițiilor. Fitch și Moody’s au menținut în această vară ratingurile României și perspectivele negative.