România avea aproape 72.000 de unități sanitare în 2025. Diferențele dintre mediul urban și cel rural rămân mari (INS)

România avea, în anul 2025, aproximativ 72.000 de unităţi sanitare, cu peste 2.000 de unităţi mai multe faţă de anul anterior, dintre care 59.000 funcţionau în mediul urban şi 13.000 în mediul rural, arată datele publicate, luni, de Institutul Naţional de Statistică (INS), potrivit Agerpres.

Potrivit sursei citate, reţeaua sanitară a dispus de: 559 spitale, faţă de 558 spitale în anul 2024; 216 unităţi sanitare (inclusiv unităţi asimilate spitalelor) care oferă numai servicii de internare de zi sau servicii ambulatorii şi internare de zi, cu 33 unităţi mai multe decât în anul precedent; peste 16.000 de cabinete medicale independente de specialitate, cu 1.100 unităţi mai multe decât în 2024; 17.800 de cabinete stomatologice independente, cu 331 unităţi mai multe decât în anul precedent; peste 10.000 de cabinete de medicină de familie, în creştere cu 95 cabinete faţă de anul 2024.

Dintre cele 775 de spitale şi unităţi asimilate spitalelor care şi-au desfăşurat activitatea în anul 2025, 361 sunt unităţi medicale mari, cu peste 100 de paturi, iar 204 sunt unităţi medicale mici, cu mai puţin de 20 de paturi.

Reţeaua farmaceutică a furnizat servicii printr un peste 10.000 de farmacii, drogherii şi puncte farmaceutice, în creştere cu 102 de unităţi faţă de anul 2024, fiecare unitate deservind, în medie, 1.887 locuitori.

Potrivit statisticii oficiale, cele mai multe cabinete de medicină de familie au funcţionat în mediul urban, 6.300 cabinete comparativ cu 4.100 cabinete în mediul rural. Unui cabinet de medicină de familie i-au revenit, în mediul rural, de 1,4 ori mai mulţi locuitori comparativ cu un cabinet din mediul urban.

În acelaşi timp, INS precizează că asistenţa medicală ambulatorie de specialitate este asigurată prin unităţi specializate de tipul ambulatoriilor de specialitate, centrelor medicale şi stomatologice, centrelor de diagnostic şi tratament etc., unităţi care sunt situate, în majoritate, în mediul urban.
Reţeaua cabinetelor medicale independente de specialitate şi cea a cabinetelor stomatologice independente – parte a sistemului de asigurare a asistenţei medicale ambulatorii – este situată, de asemenea, în cea mai mare parte în mediul urban.

În timp ce, în anul 2025, în mediul urban au funcţionat 15.300 de cabinete medicale independente de specialitate, în rural, numărul acestora a fost de 14,7 ori mai mic (1.041 cabinete). În consecinţă, raportat la populaţia după mediu de rezidenţă, numărul mediu de locuitori care a revenit unui astfel de cabinet medical a fost de 13,9 ori mai mare în mediul rural, faţă de mediul urban.

Cât priveşte asistenţa medicală cu internare, furnizată de unităţile sanitare pacienţilor, cele 775 spitale şi unităţi asimilate spitalelor au dispus, în anul 2025, de 137.300 de paturi pentru internare continuă (126.800 de paturi în mediul urban şi 10.500 de paturi în mediul rural) şi de 11.900 de paturi de spital pentru internare de zi (508 paturi în mediul rural).

În anul 2025, numărul pacienţilor care au beneficiat de serviciile spitalelor şi unităţilor asimilate a fost de 4 milioane, internaţi în regim de spitalizare continuă şi de 6,8 milioane pacienţi internaţi în regim de spitalizare de zi, cu peste 800.000 pacienţi mai mulţi comparativ cu anul 2024 când au fost trataţi 10 milioane pacienţi, atât în spitalizare continuă, cât şi de zi. Din punct de vedere al asigurării cu paturi, 90,9% din totalul paturilor pentru internare continuă şi pentru internare de zi au fost puse la dispoziţia populaţiei în spitalele mari (cu peste 100 de paturi fiecare).

Durata medie de spitalizare a fost, în 2025, de 6,8 zile/pacient internat în spital. Pacienţii cu nevoi medico-sociale au beneficiat de servicii de îngrijire, servicii medicale şi servicii sociale cu internare continuă, în medie, 220 zile/pacient în unităţi medico-sociale. Prevenirea şi combaterea tuberculozei, precum şi tratarea bolnavilor stabilizaţi s-a realizat cu internare continuă, în medie, 139,5 zile/pacient în cele două preventorii, iar bolnavii cu TBC au fost trataţi, în medie, 21,9 zile/pacient în cele două sanatorii specializate.

Din punct de vedere al asigurării cu personal medico-sanitar, anul trecut şi-au desfăşurat activitatea 77.600 medici (inclusiv medici de familie), în creştere cu 3.200 faţă de anul 2024; 21.400 medici stomatologi, în creştere cu 100 faţă de anul 2024; 20.800 farmacişti, în scădere cu 400 faţă de anul precedent; 22.000 asistenţi medicali cu studii superioare, în creştere cu 700 faţă de 2024; 160.700 personal cu pregătire sanitară medie, în creştere cu 2.300 faţă de anul 2024 şi de 77.500 personal sanitar auxiliar, comparabil cu anul 2024.

Structura personalului sanitar este preponderent feminină, ponderea femeilor în rândul medicilor fiind de 71%, de 66,1% în rândul medicilor stomatologi şi de 90,2% în rândul farmaciştilor.

În anul 2025, comparativ cu anul 2024 numărul medicilor specialişti (exclusiv medici de familie) a crescut cu 4,1%. Medicina de familie rămâne specialitatea cu cel mai mare număr de medici (13.227), urmată de medicina internă (3.522), ATI (3.354), pediatrie (3.289) şi cardiologie (3.076). La polul opus, printre cele mai puţin reprezentate specialităţi medicale au fost medicina sportivă (126), medicina nucleară (118) şi reabilitare medicală (104).

Distribuţia personalului sanitar pe medii de rezidenţă este determinată de repartizarea teritorială a unităţilor sanitare, păstrându-se discrepanţele majore existente. Din totalul medicilor, aproximativ 17,1% au fost medici de familie, peste două treimi dintre aceştia desfăşurându-şi activitatea în mediul urban.

În anul 2025, la fel ca în anul precedent, discrepanţele pe medii de rezidenţă sunt evidenţiate de numărul de locuitori care au revenit principalelor categorii de personal medical. Astfel, în mediul rural au revenit, în medie: 2.335 locuitori la un medic de familie, comparativ cu 1.056 locuitori în mediul urban; 3.838 locuitori la un medic stomatolog, comparativ cu 514 locuitori în mediul urban; 2.487 locuitori la un farmacist, comparativ cu 573 locuitori în mediul urban.