Realitatea economică îl contrazice pe Bolojan: A promis că inflația va scădea, dar prețurile accelerează din nou după un an de austeritate

Inflația din România a revenit pe creștere în septembrie 2026, ajungând la 6,6%, de la 6,2% în august, potrivit datelor publicate marți de Institutul Național de Statistică (INS). Evoluția contrazice așteptările de stabilizare a prețurilor exprimate de Ilie Bolojan în prima parte a anului, când acesta susținea că măsurile de austeritate vor produce efectele dorite în a doua jumătate a lui 2026. Mai mult, rata inflației rămâne considerabil peste ținta de 4-4,5% avansată de Bolojan în ianuarie, în condițiile în care carburanții, chiriile și serviciile continuă să înregistreze scumpiri importante.

Potrivit INS, rata anuală a inflației a urcat la 6,61% în septembrie, de la 6,17% în august, întrerupând tendința descendentă din lunile precedente. Numai în septembrie, prețurile de consum au crescut cu 0,77% față de august, în timp ce scumpirea cumulată de la începutul anului a ajuns la 5,4%.

Un alt indicator relevant este rata medie a inflației din ultimele 12 luni, care s-a situat la 9,2%.

Deși inflația anuală este mai mică decât în septembrie 2025, când ajunsese la 9,88%, datele actuale arată că procesul de dezinflație este fragil, iar prețurile continuă să crească într-un ritm ridicat.

Ce promitea Bolojan la începutul anului: Inflație de 4-4,5% și stabilizare economică

Noile date ale INS readuc în atenție declarațiile făcute de Ilie Bolojan în primele luni ale anului, când acesta a prezentat măsurile de austeritate drept un tratament economic dificil, dar necesar, ale cărui efecte pozitive urmau să devină vizibile în a doua jumătate a lui 2026.

Pe 23 ianuarie, într-o intervenție la Digi24, Bolojan anunța că Guvernul lucrează cu o țintă de inflație de 4-4,5%, concomitent cu reducerea deficitului bugetar spre 6% din PIB.

„Anul acesta inflația ar trebui să scadă”, declara Bolojan, precizând că intervalul de 4-4,5% reprezenta o țintă orientativă.

Ulterior, pe 4 februarie, într-o conferință de presă, premierul a indicat chiar o țintă de 4% pentru inflația de la sfârșitul anului 2026.

La 13 februarie, într-un interviu acordat Europa FM, Bolojan explica faptul că efectele negative ale măsurilor de ajustare bugetară vor fi absorbite în a doua parte a anului, când economia ar urma să revină pe creștere, iar inflația să scadă.

Pe 4 martie, într-o intervenție la B1 TV, premierul a revenit asupra acestei perspective.

„Cel puțin până la jumătatea anului încă, măsurile de contracție economică vor fi prezente, aceasta este realitatea. Din a doua jumătate, lucrurile ar trebui să se relanseze”, afirma Bolojan.

Acesta susținea că inflația va intra într-o zonă de stabilitate, pe măsură ce economia se va adapta reducerii cheltuielilor și împrumuturilor publice.

La mai bine de șapte luni de la aceste declarații, datele INS arată însă că inflația nu s-a stabilizat la nivelurile anticipate, iar în septembrie a revenit pe creștere. Cu numai două luni și jumătate înainte de sfârșitul anului, rata anuală este cu peste două puncte procentuale mai mare decât intervalul indicat de Bolojan în ianuarie.

Motorina, benzina și chiriile, scumpiri de aproape 30-40%

În spatele ratei generale de 6,6% se află creșteri mult mai mari ale prețurilor la unele produse și servicii esențiale.

Potrivit INS, motorina s-a scumpit cu 37,61% în septembrie 2026 comparativ cu aceeași lună a anului trecut, iar benzina cu 28,42%. Aceste majorări au un impact direct asupra transporturilor și pot alimenta, indirect, costurile din alte sectoare ale economiei.

În sectorul serviciilor, prețurile au crescut în medie cu 11,12%, mult peste inflația generală. Cele mai spectaculoase scumpiri au fost înregistrate la chirii, cu 39,46%, în timp ce tarifele pentru apă, canalizare și salubritate au crescut cu 14,11%.

Asistența medicală s-a scumpit cu 8,53%, reparațiile auto cu 8,89%, iar serviciile din restaurante și cafenele cu 6,14%.

La mărfurile alimentare, creșterea medie anuală a fost de 3%, însă mai multe produse de consum curent au înregistrat majorări semnificative: cafeaua s-a scumpit cu 13,78%, ouăle cu 10,84%, uleiul comestibil cu 7,62%, iar laptele de vacă cu 7,56%.

Nici prognozele BNR nu s-au confirmat: Inflația din septembrie, peste nivelul anticipat

Evoluția prețurilor depășește nu doar țintele avansate de Bolojan la începutul anului, ci și estimările mai recente ale Băncii Naționale a României.

În raportul asupra inflației publicat în august 2026, BNR anticipa o rată anuală de 5,9% pentru luna septembrie și de 6,1% pentru sfârșitul anului.

Rezultatul comunicat acum de INS, de 6,6%, este cu aproximativ 0,7 puncte procentuale peste estimarea băncii centrale pentru septembrie.

Mai mult, prognoza BNR pentru sfârșitul anului fusese deja revizuită în creștere, de la 5,5% la 6,1%, semn că perspectivele privind evoluția prețurilor se deterioraseră față de evaluările anterioare.

În luna martie, Bolojan însuși avertizase că prelungirea crizei din Orientul Mijlociu și scumpirea carburanților ar putea determina o creștere a inflației, recunoscând astfel existența unor riscuri externe pentru estimările inițiale.

După mai bine de un an de austeritate, inflația rămâne ridicată

Situația ridică semne de întrebare asupra eficienței și costurilor ajustării economice promovate de Guvernul Bolojan.

Măsurile fiscale, inclusiv majorarea TVA și a accizelor în 2025, precum și modificările schemelor de sprijin pentru energie, au avut efecte asupra prețurilor. La acestea s-au adăugat șocurile externe, în special cele de pe piața petrolului.

Argumentul prezentat de Bolojan la începutul anului era însă că perioada de contracție economică va fi urmată, din a doua jumătate a lui 2026, de o stabilizare a indicatorilor și de reluarea creșterii economice.

În privința inflației, tabloul din septembrie arată o situație diferită, deși prețurile cresc mai lent decât în 2025, ritmul scumpirilor a accelerat din nou, serviciile înregistrează majorări de două cifre, iar rata anuală rămâne considerabil peste ținta anunțată.