Introducere la caz – Contextul și reactivarea
Ministrul Justiției, Alina Gorghiu, a exprimat marți, într-o declarație pentru Digi24, sentimentele amestecate provocate de reactivarea dosarului Mineriadei din iunie 1990, un eveniment ce rămâne unul dintre cele mai controversate capitole ale istoriei post-decembriste a României. Reacția vine în urma transmiterii cererilor de urmărire penală pentru fostul premier Petre Roman, fostul viceprim-ministru Gelu-Voican Voiculescu, și alții, semn că justiția română încearcă, din nou, să aducă lumină asupra acestui episod întunecat.
Limitările ministeriale și procedura juridică
“Din păcate, pârghiile ministrului sunt limitate,” a mărturisit Alina Gorghiu, reflectând la procedurile juridice care se mișcă lent prin coridoarele Justiției. Gorghiu a subliniat că rolul ei se concretizează în a facilita comunicarea cererilor între instituțiile statului: în acest caz, a transmis cererea de urmărire penală primită de la președintele Klaus Iohannis către Procurorul General al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ). Această etapă procedurală este vitală, întrucât vizează acuzații de infracțiuni contra umanității.
Amărăciunea tergiversării anchetei
Un “gust amar” a fost cum a descris ministrul sentimentele sale privind întârzierile repetate în acest caz. Dosarul, care a trecut prin parchete și instanțe de-a lungul anilor, a fost închis și redeschis, un ciclu frustrant de evenimente pentru toți cei implicați. Gorghiu speră că această nouă inițiativă va fi un semnal clar că ancheta avansează și că finalmente se va face dreptate.
Implicațiile largi ale dosarului
Contextul general al mineriadei
În iunie 1990, în zilele de 11 și 12, statul a orchestrat un atac violent împotriva protestatarilor din Piața Universității, care militau pentru principiile democratice stipulate în Proclamația de la Timișoara. Acest atac a implicat forțe combinat ale Ministerului de Interne, Ministerului Apărării Naționale, SRI, și peste 10.000 de mineri aduși din diverse regiuni ale țării.
Consecințele atacului
Rezultatele brutale ale intervenției au fost devastatoare: patru persoane au fost ucise prin împușcare, 1,388 au fost rănite, și 1,250 au fost private de libertate din motive politice. Aceste acțiuni au culminat în dimineața zilei de 13 iunie, când peste 200 de persoane au fost reținute și interogate la o unitate militară din Măgurele.
Acuzațiile împotriva lui Iliescu
Fostul președinte Ion Iliescu este acuzat că a fost la comanda acestui atac coordonat, o acuzație care subliniază gravitatea rolului său în suprimarea mișcării democratice. Aceste acuzații de infracțiuni contra umanității reflectă seriozitatea acțiunilor sale și ale colaboratorilor săi, un fapt care nu a fost pe deplin adresat de justiția română până în prezent.
Reactivarea acestui dosar nu este doar o necesitate juridică, ci și un pas esențial în reconcilierea cu trecutul politic tumultuos al României. Ministrul Justiției, deși limitat în acțiuni directe, joacă un rol crucial în asigurarea că această parte întunecată a istoriei nu rămâne nerezolvată. Speranța este că, de această dată, dosarul Mineriadei va fi tratat cu toată seriozitatea și dexteritatea pe care o merită, aducând justiție pentru victime și clarificând, în sfârșit, evenimentele care au schimbat cursul istoriei moderne a României.
