Supraaglomerare, celule cu umezeală, saltele deteriorate, igienă precară, infestări cu ploșnițe și gândaci și deținuți care primesc doar 2-3 metri pătrați de spațiu. Sunt câteva dintre problemele identificate în România de Comitetul pentru Prevenirea Torturii (CPT) al Consiliului Europei. În raportul publicat joi, 3 septembrie, experții europeni constată progrese importante în ceea ce privește comportamentul polițiștilor și al personalului penitenciar, dar avertizează că supraaglomerarea rămâne o problemă gravă, iar detenția prelungită în condițiile existente în unele centre ale Poliției ar putea ajunge să constituie tratament degradant.
Raportul vine în urma unei vizite efectuate în România în 2025. Delegația CPT a verificat cinci centre de reținere și arestare preventivă ale Poliției, penitenciarele Botoșani, București-Rahova, Craiova și Iași, precum și centrele pentru copii și tineri din Craiova și Târgu Ocna.
Închisorile din România funcționează la 119,5% din capacitate
Una dintre cele mai grave probleme identificate este supraaglomerarea.
Potrivit CPT, penitenciarele din România funcționează la 119,5% din capacitate, iar populația carcerală a crescut cu aproximativ 20% față de 2020.
În toate cele patru penitenciare vizitate au fost constatate probleme provocate de numărul mare de persoane încarcerate.
Situația cea mai gravă dintre unitățile verificate a fost întâlnită la:
Penitenciarul Iași – 140% grad de ocupare
și
Penitenciarul Botoșani – 130% grad de ocupare.
CPT arată că eforturile făcute pentru îmbunătățirea condițiilor sunt afectate serios de supraaglomerare.
Doar 2-3 metri pătrați pentru un deținut. Ploșnițe, gândaci și așternuturi uzate
Raportul descrie și condițiile în care trăiesc o parte dintre persoanele încarcerate.
Numeroși deținuți beneficiază de numai 2 până la 3 metri pătrați de spațiu individual, în timp ce CPT consideră că în celulele ocupate de mai multe persoane ar trebui asigurați minimum 4 metri pătrați pentru fiecare deținut.
În unele spații au fost găsite celule prost întreținute, mobilier necorespunzător și așternuturi uzate.
Experții Consiliului Europei semnalează și infestări frecvente cu dăunători, între care ploșnițe și gândaci.
CPT cere autorităților române nu doar să mărească spațiul disponibil pentru persoanele încarcerate, ci și să analizeze cauzele supraaglomerării și să adopte măsuri care să stabilizeze sau să reducă populația penitenciară.
Condiții „deplorabile” în unele centre ale Poliției
Constatările sunt și mai dure în privința condițiilor materiale din centrele de detenție ale Poliției.
CPT vorbește despre supraaglomerare, umiditate, saltele deteriorate, igienă precară și hrană necorespunzătoare.
Numeroase spații de detenție continuă să fie amplasate sub nivelul solului, ceea ce reduce accesul persoanelor reținute la lumină naturală.
În plus, persoanele aflate în custodia Poliției nu beneficiază de activități semnificative pe durata detenției.
Comitetul avertizează explicit că detenția prelungită în asemenea condiții poate ajunge să constituie tratament degradant și solicită autorităților române să intervină urgent pentru îmbunătățirea atât a condițiilor materiale, cât și a regimului aplicat persoanelor reținute.
Polițiștii, apreciați pentru schimbarea de comportament. Există însă și acuzații de lovituri
Raportul conține și o concluzie favorabilă pentru România.
CPT constată o îmbunătățire a conduitei polițiștilor și salută politica de toleranță zero față de relele tratamente.
Marea majoritate a persoanelor intervievate de delegație au declarat că au fost tratate cu profesionalism și respect de polițiști.
Au existat însă și acuzații de rele tratamente fizice, inclusiv din partea unor copii, referitoare la palme și lovituri.
Comitetul recomandă continuarea pregătirii polițiștilor pentru tehnici de audiere non-coercitive, utilizarea mai amplă a mijloacelor tehnologice și măsuri suplimentare pentru combaterea impunității.
Violența între deținuți rămâne o problemă la Iași
CPT constată progrese importante și în prevenirea relelor tratamente aplicate de personalul penitenciar.
Violența dintre deținuți rămâne însă o problemă la Penitenciarul Iași, în special în cazul tinerilor adulți aflați în arest preventiv și al persoanelor încarcerate în regimul de maximă siguranță.
O altă vulnerabilitate majoră o reprezintă lipsa personalului.
În toate penitenciarele vizitate, un număr redus de agenți ajunge să supravegheze un număr mare de persoane private de libertate.
CPT cere suplimentarea urgentă a personalului și reevaluarea modului în care sunt organizate activitățile de securitate în penitenciare.
Consiliul Europei cere renunțarea la bastoane și restricții pentru gazele lacrimogene
Raportul ridică probleme și în privința unor mijloace folosite pentru menținerea ordinii.
CPT cere încetarea utilizării mijloacelor mecanice de imobilizare și stabilirea unor reguli clare pentru folosirea celulelor căptușite.
Gazele lacrimogene nu ar trebui utilizate în penitenciare decât în circumstanțe excepționale și cu garanții corespunzătoare.
Comitetul solicită și încetarea practicii prin care personalul poartă în mod obișnuit bastoane, situație constatată la Penitenciarul Craiova.
De asemenea, CPT reamintește autorităților române că autovătămarea și tentativa de suicid nu ar trebui considerate abateri disciplinare.
Probleme grave și la centrul pentru tineri de la Târgu Ocna
O parte distinctă a raportului privește copiii și tinerii aflați în conflict cu legea.
CPT a verificat centrele din Craiova și Târgu Ocna. Majoritatea celor intervievați au vorbit pozitiv despre personal, însă delegația a primit și acuzații de rele tratamente.
La Craiova au fost relatate palme și lovituri cu bastonul, iar la Târgu Ocna au existat acuzații privind folosirea excesivă a forței.
Situația violenței dintre persoanele internate diferă semnificativ între cele două centre.
La Craiova, CPT apreciază că fenomenul este ținut sub control. La Târgu Ocna însă, violența este descrisă drept frecventă și severă, raportul menționând inclusiv agresiuni sexuale.
Comitetul solicită revizuirea urgentă a politicilor de prevenire a violenței și spune că personalul acestor centre nu ar trebui să poarte bastoane.
România promite investiții în penitenciare până în 2030
Autoritățile române au transmis propriul răspuns la constatările CPT.
Guvernul indică faptul că vor continua proiectele pentru extinderea și modernizarea infrastructurii penitenciare, cu investiții planificate pentru perioada 2026-2030.
Necesarul de personal din sistem a fost reevaluat, iar autoritățile afirmă că urmăresc creșterea numărului de angajați, în limitele bugetare existente.
De asemenea, România intenționează să modifice legislația în ceea ce privește sancționarea disciplinară pentru autovătămare și tentative de suicid și obligația personalului medical de a certifica faptul că un deținut este apt să execute o pedeapsă disciplinară.







This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .