Profit record pentru Poșta Română în 2026. Compania a câștigat 117 milioane de lei în zece luni

Compania Naţională „Poşta Română” a înregistrat, în primele zece luni ale acestui an, un profit brut record de 117 milioane de lei, semnificativ peste nivelul din 2024, când a raportat cel mai mare venit brut din istoria sa recentă, de 85 de milioane de lei, a anunţat operatorul naţional de servicii poştale, într-un comunicat transmis, duminică, AGERPRES.

Potrivit directorului general al companiei, Valentin Ştefan, „În spatele ghişeelor familiare s-a derulat o transformare discretă, construită pe un principiu simplu: fiecare leu investit trebuie să se întoarcă. Rezultatele ultimilor ani, în special cele din 2026, confirmă că această abordare funcţionează. Timp de decenii, Poşta a fost percepută mai degrabă ca o instituţie decât ca o afacere. Ultimii ani au schimbat această perspectivă. Conducerea Companiei a tratat fiecare decizie, de la investiţiile în infrastructura logistică până la cheltuielile administrative, ca pe o investiţie cu un randament măsurabil. Rezultatul: venituri în creştere în segmentele cu potenţial şi costuri menţinute sub control, chiar şi în contextul creşterii preţurilor pe unitate”.

Potrivit sursei citate, veniturile companiei provin din cinci domenii principale de activitate: convenţia cu Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, cu cele două componente ale sale (Casa Naţionala de Pensii Publice din România şi Agenţia Naţională pentru Plăţi şi Inspecţie Socială), poşta tradiţională de corespondenţă, coletele, serviciile financiare şi infrastructura imobiliară. La acestea se adaugă alte categorii de venituri, cu o pondere redusă în contul de profit şi pierdere. În total, veniturile au crescut de la 1,43 miliarde lei în 2021 la 1,91 miliarde lei estimate pentru 2026, adică cu aproximativ o treime.

În 2022, Poşta Română a demarat un proces etapizat de modernizare şi de creştere a profitabilităţii, abordând fiecare produs în parte, având în vedere complexitatea Companiei şi diversitatea portofoliului său. Primul pas a fost recâştigarea încrederii statului român şi reconstruirea unui parteneriat esenţial, în special pentru stat. Acest efort a condus la încheierea convenţiilor cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale. Infrastructura Poştei a fost concepută astfel încât statul să poată ajunge, ori de câte ori este nevoie, la milioane de cetăţeni în acelaşi timp, printr-un mesaj, un voucher sau un beneficiu. Din aceeaşi direcţie strategică au rezultat modernizarea activităţii de printing şi inserare în plicuri, precum şi achiziţia de terminale mobile pentru fiecare curier poştal.

În 2021, din cauza lipsei tehnologiei, Poşta avea o cotă de piaţă redusă în segmentul corespondenţei. Îi lipseau echipamentele moderne de printing şi inserare în plicuri, precum şi softurile care să permită procesarea bazelor de date necesare tipăririi cu date variabile. Obiectivul companiei a fost să devină competitivă în licitaţii şi să se asigure că ultimul plic al acestei industrii aflate în declin va fi dus de Poştă. Creşterea spectaculoasă, de peste 100 de milioane de lei între 2023 şi 2024, s-a datorat în special investiţiei de 6 milioane de lei în echipamentele de printat şi de inserare în plicuri. Din 2024, veniturile se menţin la un nivel ridicat: 618 milioane de lei în 2025 şi 636 de milioane de lei estimate pentru 2026. Astfel, corespondenţa a devenit un pilon stabil de venituri pentru Companie.

Piaţa de curierat din România creşte în ritmul comerţului online, iar câştigătorii sunt operatorii capabili să proceseze rapid volume mari. În 2024-2025, Poşta Română a investit 45 de milioane de lei în echipamente moderne de sortare, care au mutat o parte importantă a muncii manuale în fluxuri automatizate, mai rapide şi mai precise. Prin aceste investiţii au fost modernizate şase HUB-uri (Cluj, Bucureşti, Oradea, Timişoara, Galaţi şi Craiova), iar alte două urmează să fie finalizate: Braşov în decembrie 2026 şi Roman în 2027.

Efectul este vizibil direct în rezultate. Doar în 2026, coletăria Companiei este estimată să înregistreze o creştere de aproximativ 17% faţă de anul anterior, echivalentul a circa 18 milioane de lei în plus. Capacitatea de a sorta mai mult şi mai rapid permite companiei să preia volume pe care anterior nu le-ar fi putut gestiona la standardul cerut de clienţi. Doar în acest an, creşterea veniturilor echivalează cu aproximativ 40% din valoarea investiţiei iniţiale.

Dacă modernizarea procesului de sortare a accelerat traseul coletului până la oficiul poştal, tehnologia aflată în mâna curierului a transformat modul de operare pe ultimul kilometru. În 2023, Compania a achiziţionat un număr semnificativ de dispozitive portabile (PDA-uri), în urma unei investiţii de aproximativ 14,5 milioane de lei. Aceste echipamente permit curierilor să proceseze direct la client mandate şi plăţi de facturi, cu înregistrarea digitală a operaţiunilor în timp real. Mai mult decât atât, această investiţie a creat premisele valorificării unor oportunităţi care nu puteau fi anticipate la momentul achiziţiei. În 2026, pe fondul unor schimbări intervenite pe piaţă, Poşta Română a fost pregătită să preia un volum semnificativ de clienţi, iar veniturile obţinute din încasarea facturilor au ajuns la 29,3 milioane de lei, cu aproximativ 19 milioane de lei peste nivelul înregistrat în 2025. Astfel, într-un singur an, creşterea veniturilor a depăşit valoarea întregii investiţii iniţiale. Acest rezultat se adaugă veniturilor de zeci de milioane de lei generate anterior de terminalele portabile, prin convenţiile încheiate cu Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, Ministerul Finanţelor şi Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, precum şi prin activitatea de încasare a facturilor din anii precedenţi.

În perioada 2022-2026, compania a urmărit o valorificare mai eficientă a patrimoniului imobiliar, printr-o schimbare de abordare în administrarea reţelei extinse de proprietăţi deţinute în zone strategice ale principalelor centre economice din ţară. O parte dintre aceste spaţii erau subutilizate şi, în acelaşi timp, improprii desfăşurării activităţilor specifice unei companii poştale moderne. Spaţiile logistice tradiţionale din gări erau adesea înguste şi degradate, iar majoritatea HUB-urilor judeţene funcţionau în spaţii de mai puţin de 100 m². Am urmărit separarea eficientă a activităţilor logistice de valorificarea comercială a patrimoniului: relocăm sau dezvoltăm HUB-uri moderne la periferia oraşelor, unde costurile sunt cel puţin la jumătate faţă de chiriile din zonele centrale, şi închiriem către terţi spaţiile centrale, la tarife cel puţin duble. Astfel, Compania îşi modernizează infrastructura operaţională şi, în acelaşi timp, transformă proprietăţile care nu mai răspund nevoilor sale într-o sursă importantă de venit. Eficienţa acestei strategii se reflectă direct în rezultate: veniturile din chirii au crescut de aproape 2,7 ori în cinci ani, de la 8,2 milioane de lei în 2021 la 22 de milioane de lei estimate pentru 2026.

Nu toate liniile de business ale Poştei au putut fi redresate. Convenţia tradiţională cu Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale, deşi generează încă venituri consistente, se află într-un declin accentuat, iar unele componente generează deja pierderi. Compania pierde anual aproximativ 200.000 de prestaţii lunare, iar media lunară a scăzut de la 9,42 milioane în 2009 la 3,69 milioane în primele zece luni din 2026. Este un declin care confirmă nevoia de adaptare a modelului tradiţional de business.

Efectul se vede şi în venituri: pentru 2026 se estimează o reducere de aproximativ 47 de milioane de lei a veniturilor generate din relaţia cu Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului şi Solidarităţii Sociale.

Creşterea volumului de colete presupune mai mulţi kilometri parcurşi şi o presiune suplimentară asupra costurilor operaţionale. Pentru o companie cu acoperire naţională, eficienţa flotei este esenţială. Investiţiile în reînnoirea parcului auto au produs rezultate concrete: prin utilizarea unor vehicule mai eficiente, Poşta a redus consumul de carburant cu aproximativ un sfert, de la 3,94 milioane de litri în 2021 la 2,93 milioane de litri în 2025, menţinând capacitatea de livrare.

Transformarea nu s-a oprit la operaţiuni, ci s-a extins şi la spaţii. Poşta Română a avut ani la rând un patrimoniu imobiliar mai mare decât îi cereau nevoile. Compania a redus spaţiul folosit, fie prin restrângerea activităţii acolo unde nu mai era justificată, fie prin închirierea spaţiilor libere către terţi. Clădirile care înainte doar consumau bani aduc acum venit, aşa cum arată graficul veniturilor din chirii. Efectul a apărut imediat în factura la energie. Consumul de electricitate a scăzut de la 13.985 MWh în 2021 la 11.531 MWh în 2025, iar factura din 2026 este estimată cu aproximativ o cincime sub nivelul din 2022 (12,4 faţă de 15,7 milioane de lei), în ciuda creşterii preţului energiei.

Aceeaşi logică a eficientizării a fost aplicată şi sistemelor de încălzire. În numeroase oficii din ţară, Poşta utiliza încă lemne, ceea ce presupunea costuri de achiziţie, transport şi depozitare, precum şi timp suplimentar alocat de angajaţi pentru încălzirea spaţiilor. Prin investiţiile în radiatoare electrice, consumul de lemne a fost redus cu aproximativ 90%, de la 3,2 milioane de lei în 2021 la 0,3 milioane de lei în 2025 şi zero în 2026. În plus, oficiile beneficiază de o încălzire mai uniformă, iar angajaţii lucrează în condiţii mai bune. Dimensiunea redusă a spaţiilor a permis realizarea acestei tranziţii fără anularea economiilor prin creşterea costurilor cu energia electrică.

Anterior, fiecare judeţ şi sucursală dispunea de propriul depozit, ceea ce genera stocuri duplicate, resurse neutilizate şi costuri suplimentare de personal. Poşta Română a centralizat întreaga activitate de depozitare într-un singur spaţiu, la nivelul administraţiei centrale din Bucureşti. Măsura a generat economii atât prin reducerea cu aproximativ 300 de posturi a personalului implicat în gestiunea depozitelor, cât şi printr-o administrare şi distribuire mai eficientă a bunurilor. Procesul de centralizare a fost finalizat în 2025, iar efectele se reflectă în rezultatele din 2026: cheltuielile cu materialele consumabile sunt estimate la 8,4 milioane de lei, cu aproape 4,5 milioane de lei sub nivelul anului 2025.

Compania avea şi numeroase cheltuieli recurente care nu mai erau justificate. Sistemul de telefonie fixă, de exemplu, a fost redus până la nivelul unor costuri nesemnificative: de la 1,17 milioane de lei în 2021 la doar 3 mii de lei în 2025.

„Privite împreună, toate aceste măsuri reflectă o schimbare fundamentală de abordare: Poşta Română investeşte acolo unde investiţiile generează valoare şi elimină costurile care nu mai au o justificare economică. Sortarea automată şi terminalele PDA au generat, doar în acest an, aproximativ 37 de milioane de lei în venituri suplimentare, în timp ce modernizarea flotei, optimizarea spaţiilor, eficientizarea încălzirii, centralizarea depozitelor şi reducerea cheltuielilor recurente contribuie direct la controlul costurilor. Dincolo de cifre, miza este transformarea modelului de funcţionare al unei companii cu o tradiţie de peste un secol şi jumătate. Poşta Română nu mai funcţionează după logica supravieţuirii de la un an la altul, ci construieşte un model economic sustenabil, bazat pe investiţii, eficienţă şi capacitatea de a genera propriile resurse pentru dezvoltare. Viitorul Companiei nu se construieşte prin subvenţionarea ineficienţei, ci prin performanţă economică”, a afirmat Valentin Ştefan.