Procurorii UE au în continuare întrebări pentru von der Leyen cu privire la „Pfizergate” – Kovesi se teme „uciderea” discretă a EPPO

Ursula von der Leyen nu a oferit încă o declarație în persoană Parchetului European (EPPO) în cadrul anchetei privind achiziția de vaccinuri împotriva coronavirusului, potrivit unei persoane implicate în acest demers, care a solicitat anonimatul pentru a putea vorbi liber.

În 2024, EPPO a preluat ancheta – inițiată în Belgia – privind presupuse fapte penale în legătură cu negocierile pentru vaccinuri dintre șefa Comisiei Europene și directorul executiv al Pfizer, Albert Bourla. Procurorii o investighează pe von der Leyen pentru „interferență în exercitarea funcțiilor publice, distrugerea unor mesaje SMS, corupție și conflict de interese”, conform unor documente juridice consultate de POLITICO.

Scandalul Pfizergate

Întrebat despre afirmația conform căreia von der Leyen nu a oferit o declarație în legătură cu așa-numitul scandal „Pfizergate”, purtătorul de cuvânt al Comisiei, Thomas Regnier, a declarat: „Comisia a cooperat, în mod demonstrabil și pe scară largă, cu EPPO pentru a clarifica faptele și a evalua evenimentele.”

„Acest lucru s-a făcut întotdeauna în numele Președintei și cu sprijinul ei deplin. Președinta a fost întotdeauna – și continuă să fie – foarte cooperantă în a răspunde la orice chestiuni deschise, în limitele atribuțiilor sale și ale disponibilității sale în calitate de Președintă a Comisiei.”

Într-un interviu acordat publicației POLITICO, procurorul-șef european Laura Codruța Kövesi – al cărei mandat de șapte ani se încheie vineri – a declarat că s-a confruntat, în mai multe rânduri, cu oficiali UE care au refuzat să răspundă convocărilor biroului său. „Unii politicieni cred că sunt mai presus de lege”, a spus ea. „Dacă ești chemat să dai o declarație, trebuie să te prezinți.”

Ea a adăugat: „Nu mă voi feri să spun că, mai ales atunci când în anchetă sunt implicate persoane importante – fie că este vorba despre politicieni de rang înalt sau despre oameni bogați care au legături cu clasa politică – întâmpinăm dificultăți în exercitarea competențelor noastre.”

Întrebată dacă von der Leyen se numără printre oficialii vizați, Kövesi a precizat că nu va face comentarii cu privire la anchete specifice.

„Uciderea” discretă a EPPO

EPPO, înființat în 2017 și operațional din 2021, are misiunea de a depista și combate infracțiunile care implică fonduri ale Uniunii Europene. În calitate de șefă a organizației, Kövesi a declarat că s-a confruntat cu atacuri repetate și cu încercări de a submina instituția și activitatea acesteia.

„În timp ce părăsesc biroul, mă gândesc la acel celebru serial danez, Borgen. Există o replică foarte cunoscută acolo: «La Bruxelles, nimeni nu te poate auzi țipând» – și, din păcate, este adevărat”, a spus ea, făcând aluzie la filmul de succes Alien, regizat de Ridley Scott. „Mă tem că EPPO va fi «ucisă cu blândețe» tocmai pentru că își face treaba.”

Kövesi a menționat trei factori principali care subminează activitatea instituției: subfinanțarea cronică, întârzierile în revizuirea cadrului juridic al organizației și complexitatea arhitecturii sale birocratice – aspecte care, potrivit acesteia, duc la „discuții nesfârșite despre cum să fie complicată viața procurorilor”.

Întrebată ce ar face diferit dacă ar putea lua totul de la capăt, procurorul-șef a răspuns că „ar face aceleași lucruri; poate că, în schimb, ceilalți ar trebui să-și schimbe comportamentul”. Ea a adăugat că cea mai mare provocare cu care se va confrunta succesorul său, procurorul german Andrés Ritter, va fi menținerea EPPO „independentă și credibilă”.

Intimidare „flagrantă” în Grecia

Kövesi a afirmat că, pe parcursul mandatului său, „cea mai flagrantă încercare” de a-i intimida pe procurorii EPPO a avut loc în Grecia – țară zguduită anul trecut de un scandal legat de fondurile agricole, care a dus la demisia unor miniștri și miniștri adjuncți. În prezent, patru parlamentari din partidul de guvernământ, Noua Democrație, sunt judecați; toți pledează nevinovați.

În luna mai a anului trecut, EPPO a transmis o plângere oficială Comisiei Europene, semnalând demersurile guvernului elen de a împiedica procurorii europeni să ancheteze parlamentari greci. De asemenea, a fost reclamat refuzul Consiliului Judiciar Suprem din Grecia de a prelungi, la solicitarea EPPO, mandatele procurorilor europeni delegați pentru o perioadă de cinci ani. Kövesi a avertizat că această situație ar putea duce la tăierea fondurilor europene alocate Greciei, în conformitate cu articolul 16 din Regulamentul privind EPPO.

Cooperarea dintre EPPO și guvernul elen a fost dificilă, premierul Kyriakos Mitsotakis sugerând existența unei agende politice din partea EPPO și reclamând „scurgeri de informații selective”. „Tot acest zgomot a fost creat pentru a acuza EPPO că face jocuri politice, în loc să discutăm despre ceea ce s-a întâmplat în realitate”, a declarat Kövesi. „Unii politicieni vorbesc despre un sistem judiciar independent și eficient, până în momentul în care îi atingi sau te apropii de cercul lor restrâns. În acel moment, procurorii devin abuzivi, se spune că au o agendă politică și că nu sunt necesari.”

Unii oficiali guvernamentali greci au sugerat că Grecia ar putea, pur și simplu, să se retragă din această instituție a UE, însă Kövesi a precizat că acest lucru este „aproape imposibil”.

Procurorul-șef și-a exprimat, de asemenea, îngrijorarea cu privire la impactul restricțiilor bugetare asupra activității EPPO în alte părți ale blocului comunitar. Organizația își stabilește în prezent operațiunile în Ungaria – țară care a devenit oficial stat membru participant la EPPO în august 2026 –, dar Kövesi este sceptică în privința succesului acestui demers.

„Am explicat exact de ce avem nevoie pentru a ne face treaba, însă Comisia a propus jumătate din [bugetul] necesar”, a declarat ea, adăugând că „credibilitatea” EPPO este în joc în țări precum Polonia, unde „așteptările erau uriașe”, dar organizația nu a reușit să se ridice la înălțimea promisiunilor sale.

De asemenea, EPPO investighează o presupusă utilizare necorespunzătoare a peste 4 milioane de euro de către grupul „Identitate și Democrație” – o formațiune politică din Parlamentul European care nu mai există și ale cărei datorii ar putea fi nevoit să le achite grupul „Patrioți pentru Europa”. Din acest din urmă grup face parte formațiunea franceză de extremă-dreapta „Adunarea Națională”, condusă de Marine Le Pen – favorită în perspectiva alegerilor prezidențiale din Franța din 2027.

„Dacă cereți EPPO să se abțină și să nu facă nimic pe motiv că au loc alegeri în Europa, atunci nu vom mai lucra deloc”, a spus Kövesi.