Prinţesa moştenitoare a Norvegiei, Mette-Marit, a suferit un transplant pulmonar reuşit şi se recuperează în urma intervenţiei, a anunţat Casa Regală într-un comunicat emis miercuri, citat de Reuters.
Mette-Marit, în vârstă de 52 de ani, soţia prinţului Haakon, moştenitorul tronului norvegian, a fost diagnosticată cu fibroză pulmonară în 2018, o boală cronică ce provoacă cicatrizarea plămânilor şi duce la un aport redus de oxigen, potrivit Agerpres.
Spitalul Universitar din Oslo a anunţat la 5 iunie că Mette-Marit a fost înscrisă pe lista de aşteptare pentru un transplant pulmonar, după o deteriorare semnificativă a stării sale de sănătate, din cauza căreia, în lipsa acestei intervenţii chirurgicale, i-ar fi rămas, probabil, doar un an de viaţă.
„La fel ca toţi pacienţii proaspăt transplantaţi, prinţesa moştenitoare va rămâne la spital pentru câteva săptămâni”, a declarat profesorul Are Holm de la Spitalul Universitar din Oslo, citat într-un comunicat furnizat de palat.
Prinţul moştenitor Haakon a declarat în decembrie că familia observase o schimbare în starea de sănătate a lui Mette-Marit, care se confrunta cu dificultăţi tot mai mari de respiraţie.
Prim-ministrul Jonas Gahr Stoere a lăudat-o pe prinţesa moştenitoare pentru deschiderea de care a dat dovadă în legătură cu starea sa de sănătate şi a afirmat că acest lucru ar putea ajuta alte persoane care suferă de probleme similare.
Mette-Marit avea 25 de ani, era o mamă singură, necăsătorită, şi o persoană de rând când l-a cunoscut pe Haakon, la un festival de muzică, în 1999, moment care a marcat începutul unei poveşti de dragoste regale surprinzătoare, care a făcut furori în media şi a reuşit în cele din urmă să câştige simpatia majorităţii naţiunii.
De la anunţul Palatului Regal privind înscrierea prinţesei Mette-Marit pe lista de aşteptare pentru transplant, aproximativ 12.000 de persoane s-au înregistrat ca donatori de organe, a relatat marţi agenţia de presă norvegiană NTB, citând Fundaţia pentru Donarea de Organe din Norvegia. Acest număr reprezintă o creştere de 180 de ori – sau cu aproape 18.000% – faţă de luna precedentă.
Norvegia aplică un sistem de renunţare la donarea de organe („opt-out”), ceea ce înseamnă că persoanele decedate sunt considerate donatori potenţiali, cu excepţia cazului în care s-au opus în mod explicit unui astfel de demers în timpul vieţii lor. Cu toate acestea, rudele sunt întotdeauna consultate şi pot refuza prelevarea organelor.