Prim-viceguvernatorul BNR acuză: Statul fragilizează IMM-urile în mod deliberat

Prim-viceguvernatorul BNR acuză că întreprinderile mici și mijlocii din România au probleme din cauza politicilor statului. O parte din fragilitatea IMM-urilor este indusă de stat, birocraţia excesivă rămâne o povară reală, iar lipsa de predictibilitate generată de politici publice inconsistente descurajează investiţiile şi planificarea strategică a firmelor, consideră Leonardo Badea, prim-viceguvernator al Băncii Naţionale a României (BNR).

Explicațiile lui Badea

„Nu putem ignora faptul că, din păcate, o parte deloc de neglijat a fragilităţii IMM-urilor este indusă chiar de stat. Birocraţia excesivă rămâne o povară reală asupra costurilor de conformare, iar lipsa de predictibilitate generată de politici publice inconsistente în timp descurajează investiţiile pe termen lung şi planificarea strategică a firmelor. Fără o corectare a acestor disfuncţionalităţi instituţionale, orice efort al sectorului privat de a-şi consolida rezilienţa prin mijloace proprii riscă să fie parţial anulat de un mediu de reglementare imprevizibil şi greoi”, a spus Badea, care a participat miercuri la lansarea unei noi ediţii a Cartei Albe a IMM-urilor, eveniment organizat la sediul BNR de Confederaţia patronală IMM România.

Evoluție paradoxală a IMM-urilor

Oficialul băncii centrale spune că România a parcurs un drum sinuos, în ultimii aproape 20 de ani, „care a dus la o evoluţie paradoxală”. „Pe de-o parte am înregistrat creşteri record ale PIB per capita în regiunea noastră, pe de altă parte am acumulat dezechilibre macroeconomice fapt care a determinat cronicizarea deficitelor gemene”, a explicat Badea.

El susţine că sectorul antreprenorial românesc este matur: vechimea medie a firmelor este de 16 ani, iar 86% dintre antreprenori sunt absolvenţi de studii superioare; astfel există capacitate de adaptare la mediul de afaceri aflat în schimbare profundă şi rapidă.

„Dincolo de aceste date optimiste, însă, analiza economică ne obligă să privim cu rigoare şi să căutăm soluţii pentru o serie de vulnerabilităţi cunoscute. Prima dintre ele este ceea ce aş numi paradoxul atomizării. Conform statisticilor oficiale, 58,6% dintre IMM-uri operează sub formă de proprietar unic, în timp ce doar 1,4% depăşesc pragul de cinci asociaţi sau acţionari. Spiritul asociativ este, aşadar, extrem de redus, iar această fragmentare are consecinţe negative directe asupra competitivităţii. Ea face dificilă obţinerea unor economii de scală, ce reprezintă un element important pentru a supravieţui într-o piaţă unică europeană extrem de competitivă. Totodată, atomizarea IMM-urilor îngreunează accesul la finanţare şi astfel frânează dezvoltarea proiectelor viabile”, a subliniat prim-viceguvernatorul.

Programele de sprijin pentru IMM-uri nu rezolvă problemele

Acesta a precizat că, pe segmentul general al companiilor nefinanciare, unde IMM-urile deţin ponderea majoritară, rata creditelor neperformante depăşeşte 5,6% şi este în creştere vizibilă faţă de anul precedent. Mai mult, analizele prudenţiale indică o dinamică îngrijorătoare chiar şi pe segmentele care au beneficiat de scheme de garantare de stat.

„Programele de sprijin au funcţionat ca un colac de salvare pe termen scurt, dar multe probleme fundamentale au rămas nerezolvate, astfel că încep acum să iasă la suprafaţă deficienţe de solvabilitate ale unor debitori. Această discrepanţă reflectă vulnerabilitatea microîntreprinderilor la volatilitatea ridicată a mediului macro-financiar în contextul unei capitalizări reduse. Multe firme apelează la creditul furnizor sau la împrumuturi de la asociaţi deoarece bilanţurile lor nu le fac eligibile pentru un credit bancar clasic”, a mai spus Leonardo Badea.

În opinia sa, se observă o reorientare a IMM-urilor către creditele în euro, „pe fondul ecartului de dobândă”.

„Din perspectivă prudenţială, această situaţie reflectă o acumulare de riscuri de natură valutară, deoarece microîntreprinderile împrumutate în altă monedă nu au, de regulă, acoperire naturală împotriva riscului de curs de schimb. Aşadar, ceea ce astăzi poate părea pentru unii antreprenori un arbitraj avantajos de dobândă, în viitor s-ar putea întoarce împotriva lor, transformându-se, în contextul unui scenariu advers, într-o problemă de solvabilitate. Vulnerabilităţile menţionate nu sunt rezultatul unor decizii iraţionale. Dimpotrivă, firmele care se împrumută în valută, care apelează la creditul furnizor sau la creditul de la acţionari răspund, cu instrumentele de care dispun şi în funcţie de setul de stimuli economici pe care îi percep, la un mediu economic dificil şi incert. În opinia mea, principalii factori interni care determină în prezent acest mediu dificil se datorează corecţiilor necesare pentru reducerea deficitului bugetar, cu efecte de acelaşi sens şi asupra deficitului de cont curent”, a adăugat oficialul BNR.

IMM-urile trebuie să crească sigur calitatea serviciilor

El crede că, în contextul actual, creşterea rezilienţei IMM-urilor trebuie să se realizeze mai mult prin mijloace specifice economiei concurenţiale. Astfel, rezilienţa trebuie construită din interior, prin salturi calitative de productivitate, prin utilizarea inteligentă a schemelor de garantare existente şi, mai ales, prin valorificarea fondurilor europene şi a resurselor disponibile prin programe cu instituţii financiare internaţionale.

„Dacă vorbim de productivitate, trebuie să vorbim despre principalul ei motor din acest deceniu: tehnologia şi, în mod special, transformarea digitală şi inteligenţa artificială. (…) Nu tehnologia în sine aduce productivitate, ci investiţia inteligentă care selectează şi adaptează tehnologia la procesele operaţionale şi avantajele competitive specifice firmei”, apreciază Badea.

În context, el a citat o analiză publicată anul trecut de OECD, dedicată economiilor G7. Astfel, potrivit estimărilor, inteligenţa artificială ar putea adăuga între 0,4 şi 1,3 puncte procentuale pe an la creşterea productivităţii muncii, pe un orizont de zece ani. Aceste câştiguri, precizează Badea, se referă la economiile cu expunere ridicată şi adopţie rapidă. Pentru ţările în care adopţia este mai lentă, câştigurile estimate se reduc până la jumătate.

De asemenea, conform statisticilor Eurostat, la nivelul anului 2025, aproximativ 20% dintre întreprinderile din Uniunea Europeană cu cel puţin zece angajaţi utilizau în activitatea curentă tehnologii bazate pe inteligenţa artificială.

„Este interesant, totuşi, de observat şi cum s-a ajuns la acest nivel. Astfel, timp de doi ani, între 2021 şi 2023, creşterea cumulată a fost de doar 0,4 puncte procentuale, de la 7,7% la 8,1%. În următorii doi ani, însă, creşterea cumulată a fost de aproape 12 puncte procentuale, adică de circa 30 de ori mai mare. Nu asistăm, aşadar, doar la o tendinţă normală de creştere a adoptării inteligenţei artificiale în companiile europene, ci la o accelerare vizibilă. În contextul acestor cifre, este firesc să ne întrebăm: unde se află România în acest tablou? Răspunsul este, din păcate, pe ultimul loc. Doar 5,2% dintre întreprinderile româneşti utilizau tehnologii de inteligenţă artificială în 2025, în creştere de la 3,1% în 2024”, a arătat reprezentantul băncii centrale.

El consideră că toate aceste date indică o direcţie principală pe care companiile româneşti o pot urma pentru creşterea competitivităţii şi a productivităţii.

„În opinia mea, dincolo de cifre, inteligenţa artificială aduce o schimbare importantă de fond: democratizarea expertizei. Analize financiare, studii de piaţă, optimizarea proceselor sau servicii la care până acum aveau acces doar companiile mari, cu departamente specializate, pot acum să devină accesibile şi firmelor mici, la costuri fără precedent de reduse. La fel de important, deciziile pot fi fundamentate pe date în timp real, nu pe intuiţie sau pe informaţii întârziate, iar acest lucru va schimba însuşi rolul antreprenorului. Eliberat de o parte din povara activităţilor operaţionale, el va putea aloca mai mult timp exact acolo unde nu poate fi înlocuit: direcţiei strategice a afacerii şi dezvoltării relaţiilor cu partenerii şi clienţii. Aceasta poate fi una dintre temele cheie ale dezbaterii de astăzi”, a subliniat Leonardo Badea.

Majoritatea covârşitoare a firmelor rămân în categoria de mărime în care s-au înfiinţat

„Microîntreprinderea rămâne microîntreprindere. Firma mică rămâne mică. Foarte rar companiile reuşesc să treacă într-o categorie superioară privind dimensiunea afacerii. Digitalizarea şi adoptarea tehnologiilor moderne pot reprezenta o potenţială soluţie la această problemă, respectiv declanşatorul pentru ca afacerile româneşti să crească, să treacă în categorii superioare de mărime şi să aibă o contribuţie tot mai importantă la creşterea sustenabilă a economiei”, a mai declarat acesta.

Conform unor statistici, puse în context de oficialul BNR, aproximativ 51% dintre firme identifică folosirea noilor tehnologii drept o oportunitate majoră. Totuşi, digitalizarea propriu-zisă este asumată ca oportunitate de doar 25% dintre respondenţi, iar sporirea exporturilor de o proporţie şi mai mică, respectiv 14,6%. Totodată, 31% dintre firme menţionează concurenţa produselor din import printre principalele dificultăţi.

„Soluţia în faţa concurenţei externe nu este protecţionismul şi nici izolarea. De fapt, într-o economie globalizată, calea către excelenţă nu mai este doar competiţia orizontală, ci integrarea verticală”, afirmă prim-viceguvernatorul.

Conform acestuia, IMM-urile sunt coloana vertebrală a economiei româneşti.

„Ele creează cele mai multe locuri de muncă din sectorul privat, aduc inovaţie şi echilibrează dezvoltarea în teritoriu, dincolo de marile oraşe. Un sector antreprenorial puternic înseamnă o economie mai diversificată, mai rezilientă şi mai competitivă, iar toate aceste lucruri se pot reflecta într-un fundament pentru un nou model economic de creştere sustenabilă şi incluzivă”, a încheiat Badea.