Creşterea vertiginoasă a preţurilor la gaze naturale împinge companiile europene de utilităţi să revină la utilizarea cărbunelui, analiştii estimând că producţia de electricitate pe bază de cărbune va creşte cu un sfert în următoarele şase luni, compensând astfel o scădere similară a producţiei în centralele pe gaze, transmite Reuters.
Conflictul dintre Iran şi SUA a blocat transporturile de gaze naturale lichefiate prin Strâmtoarea Ormuz, propulsând preţurile de referinţă la gaze în Europa peste pragul de 80 de euro pe megawat-oră în această lună, cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, potrivit Agerpres.
Această situaţie a făcut ca operarea centralelor pe cărbune şi lignit să devină, în medie, mai profitabilă decât cea a centralelor pe gaze, pentru prima dată după 2024, conform datelor firmei de analiză ICIS, ceea ce înseamnă o inversare a unei dinamici care anterior a contribuit la eliminarea treptată a cărbunelui din mixul energetic european.
Potrivit datelor Eurostat, ponderea cărbunelui în producţia de electricitate a Europei a scăzut de la peste o treime din totalul producţiei de electricitate din UE în 1990 până la cel mai scăzut nivel înregistrat vreodată, 9,2% în 2025.
Guvernele şi companiile de utilităţi au închis numeroase capacităţi de producţie pe cărbune pe măsură ce energia din surse regenerabile a crescut. Cu toate acestea, perioadele cu preţuri ridicate la gaze pot face ca centralele pe cărbune, care mai funcţionează, să devină din nou atractive din punct de vedere economic.
Aşa-numitul indicator „clean dark spread”, care măsoară profitul brut teoretic al unei centrale pe cărbune, a crescut spectaculos de la declanşarea conflictului din Iran, la sfârşitul lunii februarie, în timp ce indicatorul echivalent pentru gaze, „clean spark spread”, a înregistrat o prăbuşire.
Deşi sursele regenerabile pot înlocui o parte din producţia bazată pe combustibili fosili, randamentul acestora depinde de condiţiile meteorologice.
Companiile de utilităţi continuă să se bazeze pe centralele pe cărbune şi gaze pentru a echilibra sistemul energetic atunci când producţia din surse regenerabile este insuficientă pentru a acoperi cererea sau pe timpul iernii, când producţia de energie fotovoltaică scade.
Trecerea la utilizarea cărbunelui este deosebit de pronunţată în Germania, cea mai mare piaţă de energie şi cel mai mare consumator de gaze din Europa. Se estimează că producţia de energie pe bază de cărbune se va situa aproape de limită în trimestrul al patrulea, egalând cel mai ridicat nivel de producţie trimestrială înregistrat vreodată de capacităţile rămase în funcţiune, potrivit datelor Veyt, un furnizor de informaţii privind piaţa certificatelor de poluare.
Totuşi, sistemul energetic dispune de o flexibilitate suplimentară limitată în cazul în care preţurile la gaze vor continua să crească, capacitatea Europei de a recurge şi mai mult la cărbune fiind restrânsă în urma închiderii multor centrale de-a lungul anilor.
„Chiar dacă preţul gazelor ar ajunge la 100 euro/MWh, sectorul energetic nu ar mai putea reacţiona semnificativ mai mult”, a declarat Florian Boehnke, analist în cadrul ICIS.
De asemenea, revenirea la cărbune s-ar putea dovedi mai persistentă decât o simplă reacţie imediată la perturbările aprovizionării cu gaze lichefiate.
Se preconizează că, pentru producţia de energie electrică, cărbunele va rămâne mai ieftin decât gazele naturale pe parcursul anului viitor şi, posibil, până în martie 2028, susţine analistul Veyt, Marta Wroniszewska. Ea a precizat că preţul gazelor cu livrare la termen mai îndepărtat sugerează că traderii se aşteaptă la prelungirea constrângerilor pe partea de aprovizionare.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .