Presiune pe Franța. Ce au cerut miniştrii de Finanţe din zona euro și BCE Parisului pentru a calma pieţele financiare

Miniştrii de Finanţe din zona euro şi Banca Centrală Europeană (BCE) au cerut joi Franţei să adopte un buget credibil pentru 2027, pentru a restabili încrederea investitorilor, în condiţiile în care costurile de împrumut ale ţării au urcat la cele mai ridicate niveluri din ultimii aproape 25 de ani, transmite Reuters, potrivit .

Situaţia Franţei a fost discutată joi, la Luxemburg, în cadrul reuniunii lunare a miniştrilor de Finanţe din zona euro

Randamentul obligaţiunilor franceze cu scadenţa la zece ani a crescut cu aproape 80 de puncte de bază de la începutul lunii septembrie, atingând cel mai ridicat nivel din iulie 2002, puţin sub pragul de 5%. Creşterea randamentelor majorează costurile de finanţare ale statului şi complică eforturile de reducere a deficitului bugetar.

Situaţia Franţei a fost discutată joi, la Luxemburg, în cadrul reuniunii lunare a miniştrilor de Finanţe din zona euro şi a reprezentanţilor BCE, pe fondul îngrijorărilor legate de deficitul bugetar ridicat şi de incertitudinile politice dinaintea alegerilor prezidenţiale şi parlamentare din 2027.

”Este esenţial ca toate statele membre, în special cele cu deficite sau datorii ridicate, să aplice politici fiscale prudente”, a declarat comisarul european pentru Economie, Valdis Dombrovskis, după reuniune.

Acesta a subliniat că adoptarea unui buget solid pentru anul viitor este importantă pentru asigurarea predictibilităţii şi credibilităţii politicii fiscale şi pentru liniştirea pieţelor financiare. Dombrovskis a precizat că se află în contact cu ministrul francez al Finanţelor, Roland Lescure.

Guvernul francez a recunoscut în septembrie că deficitul bugetar va depăşi anul acesta ţinta oficială de 5% din PIB

Guvernul francez a recunoscut în septembrie că deficitul bugetar va depăşi anul acesta ţinta oficială de 5% din PIB. Executivul a anunţat măsuri de consolidare fiscală, dar investitorii sunt sceptici în privinţa aplicării acestora, din cauza fragmentării parlamentului şi a alegerilor programate pentru aprilie şi mai 2027.

Franţa intenţionează, de asemenea, să emită obligaţiuni în valoare record de 340 de miliarde de euro în 2027, pentru finanţarea cheltuielilor publice şi refinanţarea datoriilor acumulate în perioada pandemiei.

”Avem încredere în angajamentul Franţei privind finanţele publice”, a declarat Kyriakos Pierrakakis, preşedintele Eurogrupului.

Oficiali europeni au precizat însă că instituţiile zonei euro nu sunt pregătite să intervină pentru reducerea costurilor de împrumut ale Franţei, considerând că responsabilitatea eliminării incertitudinilor revine autorităţilor politice de la Paris.

BCE dispune de instrumente care îi permit să cumpere obligaţiuni guvernamentale de pe piaţa secundară atunci când evoluţiile nejustificate ale pieţei ameninţă transmiterea politicii monetare. Totuşi, utilizarea acestor mecanisme este condiţionată de îndeplinirea unor criterii stricte.

Preşedinta BCE, Christine Lagarde, le-a transmis miniştrilor că banca centrală poate interveni împotriva unor evoluţii dezordonate şi nejustificate ale pieţelor

Potrivit unor oficiali familiarizaţi cu discuţiile, preşedinta BCE, Christine Lagarde, le-a transmis miniştrilor că banca centrală poate interveni împotriva unor evoluţii dezordonate şi nejustificate ale pieţelor, dar numai dacă sunt respectate condiţiile de eligibilitate.

Acestea includ respectarea regulilor fiscale europene şi absenţa unei proceduri de deficit excesiv. Franţa se află însă sub o asemenea procedură, având un deficit bugetar de peste 5% din PIB, mult peste plafonul european de 3%. În plus, politica sa fiscală nu respectă traiectoria de consolidare convenită cu Uniunea Europeană, ceea ce o face neeligibilă pentru sprijinul BCE în condiţiile actuale.

De la introducerea monedei euro, în 1999, Franţa, a doua economie a Uniunii Europene, a reuşit să menţină deficitul bugetar sub plafonul european de 3% din PIB în numai şase ani.

Unii oficiali europeni consideră că presiunea exercitată de pieţele obligaţiunilor ar putea fi singurul factor capabil să determine autorităţile franceze să accelereze consolidarea finanţelor publice.