Provocările fermierilor români în fața schimbărilor climatice
Potrivit ziarului financiar maghiar Világgazdaság, România contribuie cu o treime la producția agricolă a Uniunii Europene, însă seceta extremă a pus fermierii români într-o situație critică, conform Rador Radio România.
Istoricul planurilor de irigații
Deși regimul lui Nicolae Ceaușescu era orientat către investiții colosale, proiectul canalului de irigații Siret-Bărăgan, cu o lungime de aproape 200 de kilometri, nu l-a atras. Proiectul a fost inițiat în 1986, dar a fost suspendat odată cu căderea comunismului. Această investiție a reapărut pe agenda Guvernului de la București, ajungând acum la 5,5 miliarde de euro; cu toate acestea, irigația este văzută ca o necesitate vitală în contextul schimbărilor climatice care afectează grav cel mai mare exportator de porumb al Europei.
Efectele vremii extreme
Ultimele săptămâni au evidențiat impactul extremelor meteorologice: pe fondul unor temperaturi excesive și secete severe, în mod abrupt, au avut loc inundații. Această volatilitate climatică afectează direct agricultură, generând incertitudini majore pentru fermieri.
Dependența agricolă a României
România, alături de Bulgaria, are o dependență agricolă mai pronunțată decât orice altă țară din Uniunea Europeană. Aproape o treime din fermele agricole ale UE se află în România, iar sectorul agricol oferă locuri de muncă pentru aproximativ 23% din forța de muncă agricolă a Uniunii. Totuși, acest sector a suferit pierderi de aproximativ 2 miliarde de euro doar în acest an, iar prognozele nu sunt optimiste: experții în climă atenționează că actuala situație ar putea fi doar începutul, având în vedere că Europa este continentul cu cea mai rapidă încălzire, iar fermierii vor trebui să se confrunte cu tot mai multe fenomene meteorologice extreme.
Reacția Bruxelles-ului
Oficialii de la Bruxelles sunt îngrijorați că acum este necesară alocarea a unui sfert din bugetul comun pentru sprijinul agriculturii, fără a mai menționa subvențiile „extraordinare” din acest an, cum ar fi cele acordate în urma inundațiilor. Chiar și așa, producția de cereale în UE este așteptată să scadă cu cel puțin 7% comparativ cu media pe cinci ani, din cauza ploilor abundente din Franța și Germania, care au afectat grav recoltele.
Desertificarea terenurilor agricole
Problemele agricole în România nu sunt recente, fiind al patrulea an consecutiv în care câmpurile de porumb și floarea-soarelui sunt grav afectate. De exemplu, Petrică Andrei, un fermier care administrează o fermă de 1.000 de hectare în sudul României, a fost nevoit să renunțe la producție din lipsa unui randament viabil. Anual, 1.000 de hectare de teren agricol se deșertifică în zona sa. Canalele pluviale ale Dunării, care în trecut erau utile, au fost neglijate, făcându-le acum inutilizabile.
Impactul investițiilor în irigații
Proiectul canalului Siret-Bărăgan ar putea deveni o soluție pentru zonele afectate de secetă, cu toate că din cei aproape 200 de kilometri planificați, doar 11 kilometri au fost finalizați până în 1994, când proiectul a fost oprit. Deși proiectul a fost revizitat, scepticismul persistă în rândul multora, care consideră că acest demers este doar o promisiune electorală, având în vedere lipsa fondurilor pentru realizarea sa.
Perspectivele pentru agricultura românească
Ministrul Agriculturii, Florin Barbu, a declarat că, în căutarea de investitori, a vizitat Statele Unite pentru a atrage capital pentru agricultură. El sugerează că lucrările la canalul de irigații ar putea începe în primul trimestru al anului 2025, precizând că acest proiect rămâne o „prioritate” pentru autoritățile române.
Deficitul bugetar și provocările irigațiilor în România
România se confruntă cu un deficit bugetar semnificativ, care afectează capacitatea Guvernului de a finanța proiecte majore. Deși există intenții clare de a dezvolta infrastructura de irigații, resursele interne sunt limitate, ceea ce îngreunează realizarea acestora.
Extinderea suprafeței irigate
Pentru a îmbunătăți producția agricolă, România își propune extinderea irigațiilor pe o suprafață de aproximativ 2,2 milioane de hectare, pe lângă cele 1,6 milioane de hectare deja irigate. Aceasta reprezintă o mică parte din terenul arabil total al țării, dar este esențială pentru sprijinirea agriculturii.
Alternative la metodele tradiționale de irigație
Există o neîncredere crescută în eficiența construirii de canale mari de irigații, iar unii agricultori caută soluții alternative. Constantin Toma, primarul orașului Buzău, a efectuat o vizită în Statele Unite și Israel pentru a explora posibilitatea utilizării apelor uzate din oraș pentru agricultură.
Provocările gestionării resurselor de apă
Primarul Toma a evidențiat o problemă crucială: deficitul de apă. Chiar dacă canalele de irigație sunt finalizate, debitul râurilor scade în sezonul estival, ceea ce subliniază necesitatea unei utilizări mai eficiente a apei.
Impactul micilor proiecte de irigație
Realizarea unui mic baraj pe râul Vedea ar putea avea un impact semnificativ. Petrică Andrei, un agricultor local, ar putea astfel să irige o pătrime din terenul său, dându-i posibilitatea să reînceapă cultivarea porumbului. De asemenea, există și agricultori care beneficiază de condiții mai favorabile; de exemplu, inginerul agricol Nina Gheorghiță, care deține o fermă în apropierea Dunării, irigă în prezent 80% din cele 700 de hectare de teren.
Nevoia de continuitate în planurile de irigație
Lipsa de irigare continuă să fie o problemă majoră pentru agricultori. Un inginer agricol a subliniat necesitatea unui plan consistent de irigație, care să rămână stabil indiferent de schimbările guvernamentale și de ministere.
