Presa europeană despre situaţia de pe flancul estic: România apără flancul estic al NATO chiar și fără un guvern funcțional și un buget deficitar

În timp ce ochii experților europeni în securitate și ai publicului sunt ațintiți asupra Poloniei și a țărilor baltice, care se confruntă cu amenințări sporite, o altă parte a frontierei de est a NATO este sub o presiune constantă. Trebuie să se apere, chiar și fără un guvern adecvat și cu finanțele publice în declin, notează euoberver.

Presiune pe flancul estic

„Nu sunt singuri. Suntem acolo pentru a-i proteja, zi și noapte, șapte zile pe săptămână, tot anul. Când sunt în vacanță, când sunt la serviciu, suntem acolo sus. Poate că nu ne puteți vedea, dar vă vom proteja”, a spus pilotul român de F-16 care a doborât două drone rusești în 24 de ore, în weekend.

Interviul a fost publicat de Ministerul Apărării Naționale din România, fără a dezvălui identitatea pilotului.

De vinerea trecută, pe parcursul weekendului, trei drone rusești au intrat în spațiul aerian românesc, câte una în fiecare zi. Piloții români de F-16 nu și-au asumat niciun risc cu ele și le-au doborât pe fiecare în parte.

Vânătoarea de drone din weekend nu a fost primul rodeo al piloților români. Un avion de vânătoare românesc doborâse deja o dronă anterior, în timpul unei misiuni de poliție aeriană în țările baltice.

Totuși, eliminarea unui dron rusesc de pe teritoriul său a fost un succes de care aveau nevoie Ministerul Apărării și armata românească.

România a înregistrat peste 80 de incursiuni ale dronelor în spațiul său aerian de la începutul războiului rusesc la scară largă din Ucraina, în 2022. În zilele noastre, o incursiune a dronelor are loc aproape în fiecare săptămână.

Dar cea mai gravă a avut loc în luna mai. Una dintre drone a lovit o clădire rezidențială din Galați, rănind o mamă și copilul acesteia, producând primele victime europene ale războiului rusesc în afara Ucrainei.

Incidentul a stârnit o dezbatere în rândul publicului românesc despre motivul pentru care armata țării nu a lovit drona și nu i-a protejat pe locuitori.

„Probabil acesta a fost un fel de declanșator național al reacției pe care am avut-o”, spune analistul român în domeniul apărării, Radu Tudor. Simplu spus, autoritățile militare din România au decis că era de ajuns și i-au sfătuit pe piloți să angajeze aeronava care se apropia de el atunci când este posibil.

Acesta a fost un test rusesc, nu o coincidență

După evenimentele de weekend, Bucureștiul l-a expulzat pe ambasadorul Rusiei în țară.

„Credem că acesta este de fapt un test rusesc”, explică analistul Radu Magdin. „Nu este o coincidență că, zi după zi, continuă să trimită drone.”

Deși piloții de avioane de vânătoare au trecut „testul” rusesc cu brio, nu este ideal, mai spun experții români, ca dronele rusești ieftine să fie doborâte de rachete în valoare de jumătate de milion de euro.

Deși țările NATO au căutat alternative anti-drone mai ieftine, Tudor explică faptul că aliații se mișcă încă prea încet.

România a achiziționat deja sistemul anti-drone MEROPS, care trimite practic o mică dronă cu aripi pentru a distruge drona inamică. Dar țara nu a reușit încă să implementeze soluția în apărarea sa, deoarece a primit-o abia luna trecută.

În ciuda faptului că Ucraina a dezvoltat deja soluții funcționale pentru doborârea dronelor rusești Shahed, țările NATO nu sunt întotdeauna capabile să înceapă să le folosească în propria apărare, deoarece armele trebuie să respecte standardele mai largi aplicate în cadrul alianței.

Deși doborârea dronelor cu avioane de vânătoare este poate o exagerare, interceptarea cu succes a dronelor inamice ajută la îmbunătățirea moralului societății față de cheltuielile guvernamentale pentru apărare, care vor ajunge la 2,8% din PIB în acest an. În timp ce unele dintre țările baltice cheltuiesc deja peste 5%, pentru România acest lucru este mult.

Deficitul bugetar al țării a rămas cel mai mare din UE de câțiva ani, iar guvernul a fost forțat să implementeze măsuri de austeritate pentru a-l reduce.

În ciuda dificultăților, România continuă să investească în apărarea sa și a comandat 32 de avioane de vânătoare F-35. „Este ceva incredibil pentru noi. Îmi amintesc că în anii ’90, ca jurnalist, scriam despre un alt accident al unui MiG-21, ucigând atât de mulți piloți tineri, dorindu-mi timp de 25 de ani să avem cel puțin un F-16”, spune Tudor.

În prezent, România are aproape 70 de avioane F-16, împreună cu centrul european de antrenament pentru avioane F-16, care antrenează nu doar piloți români, ci și piloți ucraineni.

România este, de asemenea, singura țară NATO de pe flancul estic cu trei sisteme Patriot. „România se descurcă mult mai bine decât acum zece ani, în ceea ce privește postura de apărare”, spune analistul.

Totuși, din punct de vedere politic, spune Tudor, România nu se putea afla într-o situație mai proastă.

Nimeni nu știe încotro ne îndreptăm

Țara este fără un guvern legitim din luna mai, deoarece larga coaliție de partide pro-europene s-a destrămat.

În acest moment, partidul suveranist, anti-european AUR, pe care Tudor îl consideră efectiv pro-rus, a atins 34% în sondajele publicate de Curs duminica trecută – cel mai mare procent dintre toate partidele politice românești.

Se așteaptă ca impasul politic să continue cel puțin până în august, iar rezolvarea acestuia rămâne incertă. „Sunt multe probleme. Știm că sunt multe valuri. Știm că este o furtună, dar nimeni nu știe încotro ne îndreptăm”, spune Tudor.

Chiar dacă liberalii și social-democrații, care au fost piatra de temelie a guvernului românesc decăzut, se angajează în conflicte aparent insurmontabile, momente de unitate reapar atunci când în joc sunt probleme cheie.

Chiar miercurea aceasta, partidele s-au reunit pentru a adopta legi necesare pentru a susține utilizarea celor 16 miliarde de euro aprobate de Comisia Europeană pentru împrumuturi SAFE, o schemă de finanțare ieftină a reînarmării europene. Parlamentul român a reușit, de asemenea, să salveze etapa cheie a Planului de Redresare și Reziliență, necesară pentru ca țara să evite pierderea a aproximativ 8,5 miliarde de euro din finanțarea europeană.

Totuși, chiar și fără un guvern funcțional, în mijlocul crizei economice și al polarizării sociale, armata continuă să lucreze.

Manevrele de weekend demonstrează că armata și NATO își fac cu adevărat treaba, indiferent de situația politică, spune Tudor.