Portul Constanța, la limită: 11,6 milioane de tone de marfă agricolă ar putea rămâne fără capacitate de export

Portul Constanța ar putea ajunge în situația de a nu mai avea suficientă capacitate pentru a prelua toate volumele de produse agricole care ar urma să fie exportate prin România, în special în contextul fluxurilor provenite din Ucraina.

Potrivit calculelor analistului AGRIColumn, Cezar Gheorghe, deficitul potențial de capacitate s-ar putea ridica la aproximativ 11,6 milioane de tone, notează agrobiznes.ro.

Estimarea pornește de la volumele importante de marfă care ar putea ajunge în port în acest an. Aproximativ 70% din exporturile ucrainene de materii prime agricole, echivalentul a circa 37,5 milioane de tone, ar putea fi direcționate prin România. Restul de 30% ar urma să fie transportat prin Polonia, Ungaria și alte state vecine.

La aceste cantități se adaugă producția românească. Potrivit estimărilor, România ar putea avea în acest an un potențial de export de cel puțin 20 de milioane de tone de produse agricole.

Portul are capacitate, dar volumele cresc rapid

Modernizarea terminalelor a dus capacitatea de depozitare a cerealelor din Portul Constanța la aproximativ 2 milioane de tone. Dacă aceste spații ar fi utilizate la un ritm de 20 de rotații pe an, capacitatea teoretică de manipulare ar ajunge la circa 40 de milioane de tone.

Problema apare atunci când sunt puse față în față capacitatea estimată și volumele care ar putea tranzita portul. Necesarul cumulat al României și Ucrainei ar putea ajunge la 57,5 milioane de tone, ceea ce ar lăsa un ecart semnificativ față de capacitatea teoretică de manipulare.

Cezar Gheorghe estimează că, după volumele deja exportate de România, respectiv aproximativ 5,75 până la 6 milioane de tone, deficitul potențial de capacitate până la finalul perioadei ar putea ajunge la 11,6 milioane de tone.

Calculul nu include însă și alte categorii de mărfuri care tranzitează Portul Constanța, precum șrotul de floarea-soarelui și de rapiță, uleiul de floarea-soarelui și de rapiță, dar nici volumele provenite din Serbia, Ungaria și Republica Moldova.

Logistica și vremea pot complica și mai mult situația

Presiunea asupra infrastructurii nu ține doar de capacitatea de depozitare și manipulare. Fluxurile de marfă trebuie gestionate în funcție de țara de origine, de modalitatea prin care produsele ajung la port și de disponibilitatea infrastructurii feroviare și rutiere.

În ecuație intră și formarea cozilor de nave, dar și condițiile meteorologice nefavorabile din timpul iernii, care pot încetini operațiunile și pot genera blocaje suplimentare.

Chiar și în acest context, ruta prin România și Portul Constanța rămâne una dintre cele mai accesibile și mai puțin costisitoare variante pentru exporturile ucrainene.

Creșterea puternică a fluxurilor de cereale și materii prime agricole ar putea însă pune o presiune considerabilă asupra întregului sistem logistic din jurul Portului Constanța. Iar dacă estimările privind volumele se confirmă, problema nu va fi lipsa mărfurilor pentru export, ci capacitatea de a le scoate din țară la timp.