Pîslaru încearcă să dezamorseze revolta bugetarilor: Salarii de bază mai mari, sporuri mai puține și compensații fără termen

Ministrul interimar al Muncii, Dragoş Pîslaru, susține că protestele sindicatelor din sistemul bugetar vizează forma proiectului legii salarizării unitare publicată în luna mai, nu varianta revizuită în ultimele trei luni. El promite că noul proiect va conține „o serie întreagă de surprize plăcute” și garantează că niciun angajat din sectorul public nu va primi un venit net mai mic decât cel aflat în prezent în plată.

Pîslaru a anunțat, joi seară, la Euronews România, că a negociat cu reprezentanții Comisiei Europene și ai Ministerului Finanțelor o creștere a bugetului necesar aplicării reformei. Prima formă a proiectului prevedea un plus de aproximativ 8 miliarde de lei pentru fondul de salarii, în timp ce solicitările formulate de sindicate și instituțiile publice însumează aproximativ 27 de miliarde de lei.

Ministrul nu a precizat însă care este valoarea finală a anvelopei bugetare asupra căreia s-ar fi ajuns la un acord.

Pîslaru: Sindicatele protestează față de varianta din luna mai

Ministrul interimar al Muncii a admis că nepublicarea formei revizuite a proiectului alimentează nemulțumirile și îngrijorările sindicatelor, în condițiile în care termenul pentru adoptarea reformei se apropie.

„Ce pot să înţeleg este că, nepublicând versiunea la care am lucrat timp de trei luni de zile, este firesc că există o anumită agitaţie, pentru că ne apropiem de finalul perioadei în care trebuie adoptată şi sindicatele consideră că este firesc să existe cel puţin o rundă de consultare pe noul proiect. Ele protestează cu privire la varianta din luna mai, acea variantă de 8 miliarde care a fost publicată pe site”, a declarat Dragoş Pîslaru.

El susține că observațiile venite din partea sindicatelor și a instituțiilor au fost analizate și integrate în forma asupra căreia Ministerul Muncii a lucrat ulterior.

„Ceea ce am făcut începând cu luna mai până astăzi este să ascultăm sindicatele, instituţiile şi, după ce am văzut care sunt solicitările dumnealor, am început să le integrăm. Apoi am avut consultări în permanenţă în perioada aceasta, mai ales în ultima lună, cu Comisia Europeană şi cu Ministerul de Finanţe, pentru a acomoda o creştere de buget pentru acest proiect de lege a salarizării”, a explicat ministrul.

Solicitări de 27 de miliarde de lei, față de bugetul inițial de 8 miliarde

Pîslaru a arătat că între bugetul prevăzut în prima variantă și costul total al solicitărilor primite există o diferență de aproximativ 19 miliarde de lei.

„Solicitările puse cap la cap ale sindicatelor şi instituţiilor erau cam la 27 de miliarde şi noi am plecat, după cum vă aduceţi aminte, cu un acord politic la 8 miliarde. Este o diferenţă destul de mare şi atunci mi-a fost foarte clar că este nevoie să creştem această anvelopă pentru a putea acomoda problemele pe care le-au ridicat, unele dintre ele extrem de valide”, a afirmat ministrul interimar.

Forma prezentată în luna mai prevedea creșterea fondului total de salarii din sectorul public de la aproximativ 166 de miliarde de lei la circa 174 de miliarde de lei. Noua construcție urmărește, în același timp, majorarea salariilor de bază și reducerea numărului de sporuri, fără ca autoritățile să fi publicat deocamdată impactul bugetar final al modificărilor.

„Nu va exista nicio persoană care să primească mai puţin”

Una dintre principalele garanții introduse în proiect ar urma să fie protejarea nelimitată în timp a venitului net aflat în plată. În cazul în care salariul rezultat din noua grilă ar fi mai mic, diferența va fi acoperită printr-o sumă compensatorie.

„Nu are cum ca un salariu aflat în plată astăzi să scadă şi asta trebuie scoasă de pe masă. Legea salarizării unitare are toate elementele cu privire la venitul salarial, discutăm despre venitul salarial pe care îl primeşte omul în mână. Nu va putea cineva să primească mai puţin în mână, indiferent ce se întâmplă, în noua lege a salarizării”, a declarat Pîslaru.

Potrivit ministrului, noua filozofie a salarizării presupune salarii de bază mai mari și mai puține sporuri.

„Există aceste sume compensatorii care se acordă oricărei persoane care câştigă astăzi în mână o sumă şi ar câştiga, prin noul calcul din legea salarizării, mai puţin. Asta este ceea ce încerc să transmit fără echivoc: nu va exista nicio persoană care să primească un venit salarial net mai mic decât o face astăzi. Suma compensatorie despre care discutăm este un drept salarial impozitabil care contribuie la pensie”, a explicat Dragoş Pîslaru.

Inițial, protecția venitului net urma să fie acordată pentru o perioadă de cinci ani. Ministrul susține că această limitare a fost eliminată, astfel încât sumele compensatorii să fie plătite fără un termen prestabilit.

Principiul „la muncă egală, plată egală”

Pîslaru a mai afirmat că proiectul va împiedica apariția unor noi diferențe între angajații existenți și cei care vor intra ulterior în sistem pe posturi similare.

„Principiul de protecţie a veniturilor, în versiunea finală a legii, este betonat, adică este, în acest moment, acoperit în toate felurile. Dacă cineva intră în sistem şi există vreun coleg de-al lui care ar face aceleaşi lucruri, i s-ar echivala veniturile cu cel care este în sistem. Dacă acea persoană are protecţia veniturilor, şi persoana care intră în sistem ar avea-o”, a spus ministrul.

„Principiul «la muncă egală, plată egală» va fi păstrat şi nu vor exista discriminări. Pe scurt, tot ceea ce sindicatele au pus ca probleme, în acest moment, din perspectiva protecţiei veniturilor este asigurat”, a adăugat acesta.

Proiectul ar urma să ajungă în Parlament prin inițiativă parlamentară

Declarațiile lui Pîslaru au venit în aceeași zi în care conducerea PNL, în frunte cu Ilie Bolojan, a discutat cu reprezentanții principalelor confederații sindicale. Liderul liberal a anunțat că parlamentarii PNL vor vota forma proiectului agreată cu Comisia Europeană, reforma salarizării fiind un angajament asumat prin PNRR și o condiție pentru accesarea fondurilor europene. Potrivit comunicatului prezentat după consultări, obiectivul declarat este corectarea graduală a inechităților și construirea unui sistem predictibil și sustenabil.

Ministerul Muncii a finalizat elaborarea proiectului, însă, întrucât Executivul interimar are atribuții limitate în privința inițierii unor legi, documentul ar urma să fie preluat ca inițiativă parlamentară. Sindicatul Național al Polițiștilor de Penitenciare a anunțat că proiectul ar putea fi discutat cu partidele în zilele următoare, iar Senatul ar putea fi convocat în perioada 27-30 iulie pentru dezbatere și vot. Calendarul nu a fost însă confirmat definitiv de Parlament.

Reforma ar urma să înlocuiască actualul sistem bazat pe Legea-cadru nr. 153/2017, criticat de-a lungul timpului pentru acumularea de excepții, sporuri și diferențe salariale între persoane care desfășoară activități similare. Forma anunțată inițial prevedea aplicarea integrală a noii legi de la 1 ianuarie 2027.