Peste un miliard de lei „tăiat” din noua Lege a salarizării. Cum s-au schimbat salariile din mai până în august: cine pierde și cine câștigă (DOCUMENT)

Proiectul noii Legi a salarizării unitare a bugetarilor a trecut prin trei variante succesive, în mai, iulie și august 2026, iar analiza comparativă a anexelor și capitolelor arată că negocierile au modificat substanțial grilele de la o etapă la alta. Iulie a fost luna în care aproape două treimi dintre valorile salariale comparabile au crescut față de proiectul din mai. August schimbă însă direcția: valoarea de referință scade de la 4.100 la 4.000 de lei, majoritatea coeficienților rămân neschimbați, dar pentru unele funcții aceștia sunt reduși suplimentar, în timp ce pentru altele cresc semnificativ. Impactul bugetar estimat al ultimei variante este de 11,08 miliarde de lei, față de 12,1 miliarde de lei în forma din iulie.

Proiectul care ar urma să înlocuiască Legea-cadru nr. 153/2017 schimbă arhitectura salarizării pentru peste un milion de angajați din sectorul public și introduce o grilă cu 12 grade salariale, coeficienți cuprinși între 1 și 8 și o nouă valoare de referință.

Analiza comparativă a variantelor din mai, iulie și august 2026 arată însă că reașezarea salariilor nu s-a produs într-o singură direcție. Sunt trei mecanisme care se suprapun: reducerea generală a valorii de referință, diminuarea punctuală a unor coeficienți și majorarea altora. Pentru comparația directă dintre iulie și august au putut fi aliniate 2.980 de valori, în timp ce pentru urmărirea completă a traseului mai–iulie–august există aproximativ 2.500 de valori salariale care pot fi comparate identic în toate cele trei variante. Distincția este importantă pentru interpretarea procentelor.

Impactul bugetar estimat pentru varianta din august este de 11,08 miliarde de lei, față de 12,1 miliarde de lei în forma din iulie. Diferența depășește astfel un miliard de lei.

Valoarea de referință scade de la 4.100 la 4.000 de lei

Principala modificare între ultimele două variante este reducerea valorii de referință, numărul cu care se înmulțește coeficientul fiecărei funcții pentru stabilirea salariului de bază. În iulie, valoarea era de 4.100 de lei. În documentul transmis joi partidelor, aceasta este stabilită la 4.000 de lei pentru decembrie 2026 și anul 2027.

Reducerea cu 100 de lei înseamnă că, dacă un coeficient nu se modifică, salariul rezultat din grilă scade matematic cu aproximativ 2,44%.

Comparația coeficient cu coeficient confirmă că acesta este scenariul dominant. Din cele 2.980 de valori comparabile între iulie și august:

• 2.582, respectiv 86,6%, rămân neschimbate;

• 111 sunt reduse;

• 287 sunt majorate.

Cu alte cuvinte, noua formă nu reconstruiește integral grilele stabilite în iulie. În cea mai mare parte, păstrează coeficienții negociați anterior și le aplică o bază de calcul mai mică.

Iulie a fost etapa majorărilor: aproape două treimi dintre valorile urmărite au crescut față de mai

Pentru a vedea însă traseul complet al proiectului, ultima variantă trebuie comparată nu doar cu cea din iulie, ci și cu forma inițială din mai. O comparație a celor aproximativ 2.500 de valori salariale care pot fi urmărite identic în toate cele trei variante arată cât de diferite au fost cele două etape ale negocierilor.

Între mai și iulie, aproximativ 65,7% dintre valorile comparabile au crescut, aproape 19,8% au rămas neschimbate, iar circa 14,6% au scăzut.

Iulie nu a fost, așadar, o etapă de reducere generală a grilelor. Dimpotrivă, pentru aproape două treimi dintre pozițiile comparabile, negocierile au dus la salarii de bază calculate mai mari decât cele prevăzute în proiectul din mai.

Diferențele sunt vizibile în mai multe familii ocupaționale. În Cultură, aproximativ 87% dintre valorile comparabile cresc între mai și iulie. În Administrație, proporția este de circa 76%, iar în categoria instituțiilor finanțate integral din venituri proprii depășește 84%. În Justiție, Sănătate, Educație sau Diplomație, tabloul este mai eterogen, dar și aici există numeroase majorări.

August schimbă direcția: 95,6% dintre valorile urmărite sunt sub nivelul din iulie

A doua etapă produce o mișcare aproape inversă. În forma din august, valoarea de referință este redusă de la 4.100 la 4.000 de lei. Numai această modificare înseamnă o diminuare matematică de aproximativ 2,44% pentru orice poziție al cărei coeficient rămâne neschimbat.

Efectul se vede imediat în date: dintre valorile salariale care pot fi urmărite în toate cele trei variante, aproximativ 95,6% sunt mai mici în august decât în iulie.

Doar circa 4,4% cresc în ultima etapă, ceea ce înseamnă că, în aceste cazuri, majorarea coeficientului este suficient de mare pentru a absorbi reducerea valorii de referință și pentru a produce, în final, un salariu calculat mai mare. Scăderea din august trebuie însă raportată și la proiectul din mai, nu doar la vârful atins în iulie.

După toate modificările: 57,6% dintre valori sunt mai mici decât în mai

Compararea directă a primei variante cu ultima schimbă semnificativ perspectiva. După majorările din iulie și corecțiile din august, aproximativ 42,4% dintre valorile salariale urmărite sunt în continuare mai mari decât în proiectul din mai, în timp ce aproximativ 57,6% sunt mai mici.

Prin urmare, august șterge o parte importantă din creșterile acordate în etapa precedentă, dar nu le anulează pe toate.

În unele familii ocupaționale, majorările din iulie au fost suficient de consistente pentru ca salariile calculate în august să rămână peste cele din mai, chiar și după reducerea valorii de referință.

Procentele se referă la valorile salariale rezultate din grilele analizate, nu la proporția angajaților care vor încasa efectiv salarii mai mici. Proiectul prevede o „diferență salarială tranzitorie”, aplicabilă în condițiile stabilite de lege, pentru situațiile în care noul salariu rezultat este sub nivelul aflat în plată.

Educația: de la stabilitate la majorări mari, apoi la corecția din august

Învățământul și cercetarea ilustrează foarte bine lipsa unei reguli unice.

Pentru un profesor universitar cu peste 25 de ani vechime, salariul de bază din grilă este de 16.400 de lei în mai, rămâne la 16.400 de lei în iulie, iar în august coboară la 16.000 de lei. În acest caz, scăderea este practic efectul reducerii valorii de referință.

În alte zone ale Educației, însă, saltul din iulie fusese mult mai mare. Pentru unele poziții de contabil-șef și secretar-șef de unitate de învățământ, valorile cresc cu aproape 70% între mai și iulie. Corecția din august reduce ușor rezultatul, însă acestea rămân cu aproximativ 65% peste nivelul din mai.

Două persoane din aceeași familie ocupațională pot avea, astfel, traiectorii complet diferite: una ajunge în august sub valoarea din mai, alta rămâne cu un câștig de zeci de procente.

Cercetarea, lovită direct în august: cercetător științific II, de la 12.267 la 10.000 de lei

În cercetare apare una dintre cele mai clare reduceri operate în ultima etapă. Pentru un cercetător științific II, salariul calculat este de aproximativ 12.267 de lei în mai și rămâne la același nivel în iulie. În august, valoarea ajunge la 10.000 de lei. Asta înseamnă o reducere de aproximativ 18,5% atât față de iulie, cât și față de proiectul din mai.

În acest caz, explicația nu mai este doar scăderea generală a valorii de referință. Este modificat și coeficientul, astfel că cele două efecte se cumulează. Situații similare apar și pentru mai multe funcții de conducere din cercetare, unde ultima variantă produce reduceri de aproximativ 15% față de nivelurile din mai și iulie.

Justiția: majorările din iulie supraviețuiesc parțial corecției

O altă evoluție apare în Justiție. Pentru funcția de prim-grefier/grefier-șef, cu studii superioare, una dintre valorile analizate pornește de la 14.760 de lei în mai, urcă la 16.400 de lei în iulie și coboară la 16.000 de lei în august.

August înseamnă, așadar, o pierdere față de iulie, dar nu o revenire la nivelul inițial. Față de mai, salariul calculat rămâne cu aproximativ 8,4% mai mare.

Pentru unele funcții de conducere ocupate cu studii medii, diferența este și mai mare. O valoare de 9.963 de lei în mai ajunge la 13.136 de lei în iulie și la 12.816 lei în august. Chiar după corecție, nivelul din ultima variantă rămâne cu aproape 29% peste cel din mai.

Diplomația: unele dintre cele mai mari creșteri apar abia în august

Diplomația oferă unul dintre cele mai spectaculoase exemple în sens invers. Pentru funcția de cancelarist relații I, cu studii superioare, salariul calculat pornește de la aproximativ 5.368 de lei în mai, crește la aproximativ 6.012 lei în iulie, iar în august sare la 9.800 de lei.

Creșterea este de aproximativ 63% numai între iulie și august, dar raportarea la prima variantă arată dimensiunea întregii modificări: aproximativ 82,6% peste nivelul din mai.

Pentru un secretar II/viceconsul, evoluția este de la aproximativ 9.493 de lei în mai, la 9.803 lei în iulie și 12.080 de lei în august. Față de prima variantă, creșterea este de aproximativ 27%.

Administrația: unele creșteri din iulie rămân, altele continuă în august

Administrația este cea mai extinsă zonă a documentului și conține unele dintre cele mai mari reașezări.

Un exemplu este o poziție de inspector general de stat adjunct, unde una dintre valorile salariale urmărite pornește de la 10.147 de lei în mai, ajunge la 18.266 de lei în iulie și rămâne la 17.820 de lei în august.

Față de iulie există o scădere de aproximativ 2,44%, produsă de noua referință. Față de mai, valoarea este însă în continuare cu aproximativ 75,6% mai mare.

Pentru un consilier parlamentar, una dintre valorile analizate evoluează de la aproximativ 8.630 de lei în mai, la 11.480 de lei în iulie și apoi la aproximativ 12.598 de lei în august. În acest caz, creșterea continuă și în ultima etapă, iar diferența față de mai ajunge la aproximativ 46%.

La nivelul întregii familii ocupaționale Administrație, imaginea rămâne însă mixtă: după toate modificările, aproximativ 45% dintre valorile comparabile sunt peste cele din mai, iar circa 55% sunt sub nivelul primei variante.

Cultura păstrează cel mai mult din majorările negociate

Datele din anexele dedicate Culturii indică o evoluție diferită. Între mai și iulie, aproximativ 87% dintre valorile comparabile cresc. August aduce corecții pentru majoritatea pozițiilor, dar majorările anterioare au fost suficient de mari pentru ca aproximativ 73% dintre valorile urmărite să rămână peste nivelul din mai.

Sunt și situații în care ultima variantă majorează din nou anumite poziții. Pentru unele funcții de șef de secție, de exemplu, valorile din august rămân cu două cifre procentuale peste cele prevăzute în mai, iar în anumite grile diferența depășește 40%.

Cultura este astfel una dintre puținele familii ocupaționale în care balanța finală mai–august rămâne predominant pozitivă.

Apărare și ordine publică: august duce aproape întreaga grilă analizată sub nivelul din mai

În familia ocupațională Apărare, ordine publică și securitate națională, traseul este aproape opus. În datele comparabile, iulie aduce mai puține majorări decât în alte familii ocupaționale, iar foarte multe valori rămân neschimbate față de mai.

Odată redusă valoarea de referință în august, toate valorile comparabile identificate în analiză sunt mai mici decât în iulie.

Raportarea la mai arată că aproximativ 92% dintre valorile urmărite ajung sub nivelul primei variante, iar numai circa 8% rămân peste acesta.

Demnitarii, marii perdanți ai traseului mai–august

Cea mai clară schimbare de filozofie apare în cazul funcțiilor de demnitate publică. Aici nu este vorba doar despre reducerea valorii de referință, ci despre introducerea, după proiectul din mai, a unei eșalonări a coeficienților până în 2031.

Pentru Președintele României, proiectul din mai prevedea aplicarea imediată a coeficientului 8, ceea ce, la valoarea de referință de 4.100 de lei, însemna 32.800 de lei.

În iulie, coeficientul maxim nu mai este acordat imediat. Pentru prima etapă, 2026/2027, salariul rezultat este de 26.528 de lei.

În august, odată cu reducerea valorii de referință la 4.000 de lei, valoarea corespunzătoare aceleiași etape coboară la aproximativ 25.881 de lei. Față de proiectul din mai, diferența este de aproximativ -21%.

Pentru un subsecretar de stat, diferența este și mai mare: de la 20.910 lei în mai, la 15.830 de lei în iulie și aproximativ 15.444 de lei în august, adică o reducere de aproximativ 26% față de prima variantă.

La nivelul întregii categorii a demnitarilor, aproape toate valorile comparabile identificate în analiza variantei din august sunt sub cele prevăzute în mai.

Radu Burnete: „Acum este la partide, nu este asumat de niciun partid”

Proiectul a fost transmis joi liderilor PSD, PNL, USR și UDMR, după consultările de la Palatul Cotroceni. Consilierul prezidențial Radu Burnete a precizat că documentul urmează să fie analizat în următoarele zile.

„Astăzi liderii partidelor au primit o versiune a proiectului care îndeplinește în principiu toate obligațiile asumate de România prin PNR și satisface constrângerile fiscale pe care le avem (…) Partidele vor fi rugate sa analizeze acest proiect. În weekend vom mai avea discuții (…) Săptămâna viitoare liderii partidelor se vor reuni cu președintele și vom afla daca avem consens politic”, a transmis Radu Burnete.

„Acum este la partide (proiectul n.r.), nu este asumat de niciun partid”, a precizat consilierul prezidențial.

Pîslaru: „Nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”

Ministrul interimar al Muncii, Dragoș Pîslaru, a explicat după discuțiile de la Cotroceni că una dintre principalele constrângeri ale proiectului este sustenabilitatea fiscal-bugetară.

„Ceea ce este foarte important să înţelegem este că, din perspectiva atât a Comisiei Europene, a Ministerului de Finanţe, evident că riscul acesta de downgradare este cu mult mai mare (..) decât doar miza îndeplinirii acestui jalon. Deci aici suntem pe o zonă în care trebuie să înţelegem foarte clar că trebuie să avem o anumită zonă de potenţialitate şi că nu există posibilitatea să ne întindem mai mult decât ne este plapuma”, a explicat Dragoș Pîslaru.

Ministrul a subliniat că proiectul nu poate fi construit exclusiv prin negocieri separate cu fiecare familie ocupațională.

„Este o lege care presupune o echitate, transpusă tehnic într-o evaluare care a fost făcută pe toate funcţiile de Banca Mondială şi care creează nişte intervale pe nivelul de salarizare şi atunci, evident, mesajul foarte ferm pe care l-am avut în discuţiile purtate este acela că nu ai cum să ridici o familie ocupaţională peste acest nivel de evaluare care este transversal în toată administraţia şi care este unul din cele trei principii ale legii”, a afirmat Pîslaru.

Noua Lege a salarizării este unul dintre jaloanele asumate de România prin PNRR, iar termenul pentru închiderea acestuia este 31 august. Reforma este legată de aproximativ 770 de milioane de euro din PNRR, iar liderii PSD, PNL, USR și UDMR urmează să continue negocierile în weekend și să revină la Palatul Cotroceni la începutul săptămânii viitoare.