Un document cu observații și propuneri privind proiectul noii legi a salarizării personalului plătit din fonduri publice, semnat de peste 1100 de magistrați, a fost transmis Ministerului Muncii în cadrul consultării publice. Semnatarii formulează critici dure la adresa modului în care proiectul evaluează și salarizează funcțiile din sistemul judiciar și susțin că noua grilă nu reflectă statutul constituțional al judecătorilor și procurorilor.
Magistrații arată că nu contestă necesitatea reformei salarizării în sectorul public, nici obiectivele asumate prin Planul Național de Redresare și Reziliență, însă avertizează că reforma nu poate fi făcută exclusiv pe criterii bugetare sau printr-o uniformizare mecanică a funcțiilor publice. În opinia lor, atunci când reforma privește autoritatea judecătorească, legiuitorul trebuie să țină cont de garanțiile constituționale ale independenței justiției.
Magistrații acuză că proiectul ignoră statutul constituțional al Justiției
Principala critică formulată în document vizează metodologia de evaluare a funcțiilor. Semnatarii susțin că proiectul folosește o metodologie specifică sistemelor de resurse umane și management administrativ, bazată pe criterii precum cunoștințe și experiență, complexitate, impactul deciziilor, coordonare, comunicare, condiții de muncă și incompatibilități.
În opinia magistraților, aceste criterii pot fi utile pentru funcții administrative sau manageriale, dar nu reflectă specificul exercitării puterii judecătorești.
„Metodologia nu include un factor distinct destinat evaluării exercitării puterii judecătorești, independenței și imparțialității judiciare, incompatibilităților și interdicțiilor specifice magistraturii, precum și restrângerilor de drepturi inerente statutului magistratului”, se arată în document.
Semnatarii susțin că, în lipsa unui asemenea criteriu, funcțiile de judecător și procuror sunt evaluate prin aceleași repere folosite pentru funcții administrative și de conducere, ceea ce ar conduce la o „subevaluare structurală” a funcțiilor jurisdicționale.
Magistrații cer introducerea unui criteriu distinct, intitulat „funcția constituțională și exercitarea autorității publice”, care să ia în calcul exercitarea unei puteri constituționale a statului, garanțiile de independență, obligația de imparțialitate, incompatibilitățile, interdicțiile și restrângerile de drepturi specifice funcției de magistrat.
Comparații cu funcții executive și administrative
Documentul conține și o serie de comparații între coeficienții prevăzuți pentru magistrați și cei atribuiți altor funcții publice. Potrivit observațiilor transmise Ministerului Muncii, un judecător cu grad de Înalta Curte de Casație și Justiție ar avea un coeficient maxim de 5,50, iar un procuror cu grad profesional corespunzător Parchetului de pe lângă ÎCCJ, DNA sau DIICOT ar avea un coeficient maxim de 5,39.
În schimb, documentul arată că numeroase funcții de demnitate publică numite au coeficienți superiori: prim-ministru – 7,50, viceprim-ministru – 6,60, ministru – 6,50, președintele Curții de Conturi – 6,26, președintele Consiliului Concurenței – 6,26, Avocatul Poporului – 6,26, președintele AEP – 6,26 sau secretarul general al Guvernului – 6,26.
Semnatarii consideră că această poziționare ridică o problemă de coerență constituțională, în condițiile în care funcțiile jurisdicționale presupun controlul legalității actelor autorităților publice și garantarea drepturilor și libertăților fundamentale.
„Judecătorii de la ÎCCJ nu sunt în primul rând manageri, ci titulari ai funcției jurisdicționale. Dacă justiția este putere constituțională, funcțiile judiciare supreme nu pot fi poziționate exclusiv în zona rezervată funcțiilor administrative de nivel înalt”, se arată în document.
Cariera magistraților, „comprimată” în noua grilă
O altă critică vizează modul în care proiectul reflectă evoluția profesională în magistratură. Semnatarii susțin că promovarea succesivă de la judecătorie la tribunal, curte de apel și Înalta Curte ar trebui să producă diferențieri salariale reale, proporționale cu nivelul de jurisdicție exercitat.
Potrivit documentului, diferența dintre coeficientul prevăzut pentru un judecător de judecătorie la bază, 3,59, și cel prevăzut pentru un judecător de ÎCCJ cu peste 20 de ani vechime, 5,50, este de 1,91 puncte. În opinia semnatarilor, această diferență este prea mică raportat la întreaga carieră jurisdicțională și arată o „comprimare” a carierei magistraților.
Autorii documentului dau ca exemplu și faptul că trecerea între anumite niveluri executive produce creșteri comparabile sau chiar mai mari decât evoluția profesională de la judecătorie la Înalta Curte.
Magistrații solicită reanalizarea coeficienților de salarizare pentru familia ocupațională Justiție, după introducerea criteriului distinct privind funcția constituțională și exercitarea autorității publice.
Independența economică, considerată doar declarativă
O secțiune importantă a documentului este dedicată independenței economice a magistraților. Semnatarii arată că proiectul recunoaște, la nivel de principiu, că salarizarea judecătorilor și procurorilor trebuie să asigure independența economică, însă nu introduce mecanisme suficiente pentru garantarea efectivă a acestui principiu.
Criticile vizează în special valoarea de referință pe baza căreia sunt calculate salariile. Documentul arată că aceasta ar urma să fie stabilită anual prin hotărâre de Guvern, la propunerea Ministerului Muncii și a Ministerului Finanțelor, ceea ce ar face ca baza salariilor magistraților să depindă anual de o decizie a Executivului.
Magistrații susțin că, în lipsa unor garanții clare privind actualizarea valorii de referință și menținerea valorii reale a remunerației, independența economică riscă să rămână „consacrată la nivel declarativ”, fără efecte reale.
Ei propun ca legea să prevadă expres că valoarea de referință se stabilește anual astfel încât să asigure menținerea caracterului efectiv al sistemului de salarizare și a valorii reale a remunerației.
Diferența salarială tranzitorie ar putea crea incertitudine
Documentul critică și regimul diferenței salariale tranzitorii, mecanismul prin care ar urma să fie protejate anumite venituri în perioada de trecere la noua grilă.
Magistrații susțin că proiectul nu definește suficient natura juridică a acestei diferențe și nu clarifică dacă ea va fi inclusă în baza de calcul pentru pensia de serviciu și pentru alte drepturi raportate la indemnizația de încadrare.
De asemenea, semnatarii avertizează că, în forma actuală, promovarea profesională ar putea duce la pierderea sau diminuarea diferenței salariale tranzitorii, înainte ca noua grilă să fi absorbit integral nivelul salarial anterior. În opinia lor, o asemenea soluție ar putea descuraja promovarea și ar putea duce la situația paradoxală în care un magistrat promovat ajunge într-o situație salarială mai puțin favorabilă decât dacă ar fi rămas pe aceeași funcție.
Magistrații cer ca diferența salarială tranzitorie să se mențină și în cazul promovării în funcții de execuție sau de conducere, precum și în cazul trecerii în grade sau gradații superioare, până la absorbția integrală a acesteia.
Lipsă de transparență în stabilirea coeficienților
O altă critică majoră privește lipsa de transparență a metodologiei. Semnatarii arată că documentația publicată nu permite verificarea traseului complet prin care funcțiile din Justiție au fost evaluate și poziționate în noua grilă.
Ei susțin că nu sunt clare punctajele acordate funcțiilor reprezentative, ponderea criteriilor de evaluare, modul de conversie a punctajelor în grade salariale, modul de conversie a gradelor în coeficienți și justificarea poziționării funcțiilor judiciare în raport cu alte funcții constituționale, administrative sau de conducere.
În acest context, magistrații solicită publicarea algoritmului de evaluare, a ponderii acordate fiecărui criteriu, a fișelor de evaluare ale funcțiilor reprezentative, a modului de conversie a punctajelor în grade salariale și a documentelor care au stat la baza validării rezultatelor metodologiei.
Avertisment privind deficitul de personal din instanțe și parchete
Documentul susține că proiectul nu este însoțit de o evaluare de impact asupra sistemului judiciar, în special asupra recrutării magistraților, retenției personalului, ocupării posturilor vacante și atractivității profesiei.
Autorii invocă date centralizate de Consiliul Superior al Magistraturii, potrivit cărora deficitul de judecători ar fi depășit 15%, fiind vacante peste 850 de posturi din aproximativ 5.300 existente. În cazul procurorilor, deficitul ar fi de peste 30%, cu peste 600 de posturi vacante la nivel național.
Documentul menționează și situații extreme la instanțe precum Judecătoria Strehaia, Judecătoria Urziceni sau Judecătoria Calafat, precum și unități de parchet care ar funcționa cu zero procurori sau cu un singur procuror delegat.
În aceste condiții, semnatarii susțin că o reformă salarială care nu menține atractivitatea profesiei poate afecta capacitatea sistemului judiciar de a recruta și păstra personal calificat, cu efecte directe asupra eficienței actului de justiție.
Premiul de performanță și munca suplimentară, alte puncte criticate
Magistrații critică și modul în care proiectul reglementează premiul de performanță. Ei arată că textul nu definește suficient noțiuni precum „rezultate deosebite”, „activități cu caracter deosebit”, „lucrări cu caracter excepțional” sau „volum optim de activitate”.
În cazul Justiției, semnatarii avertizează că asemenea criterii trebuie să fie compatibile cu independența judiciară și nu pot avea în vedere conținutul actului de jurisdicție sau soluțiile pronunțate.
Documentul cere clarificări și cu privire la regimul sporului pentru condiții de muncă, precum și la compensarea muncii suplimentare, a muncii prestate în zilele de repaus săptămânal și a muncii de noapte. Semnatarii arată că activitatea magistraților presupune frecvent studiu al dosarelor, documentare, deliberare și redactare dincolo de programul normal de lucru, fără ca proiectul să explice clar dacă și cum aceste activități vor fi evidențiate și compensate.
Solicitare finală: reanalizarea proiectului cu reprezentanții magistraților
În concluziile documentului, semnatarii arată că observațiile formulate nu contestă necesitatea reformei salarizării și nici competența legiuitorului de a reorganiza sistemul de remunerare din sectorul public. Criticile vizează însă modul în care metodologia propusă a fost aplicată familiei ocupaționale Justiție și consecințele asupra poziționării funcțiilor jurisdicționale.
Magistrații cer reanalizarea proiectului în colaborare cu reprezentanții sistemului judiciar și valorificarea propunerilor transmise, pentru ca reforma salarizării să fie compatibilă cu principiile constituționale ale independenței justiției, cu standardele europene privind buna administrare și transparența decizională și cu cerințele unui sistem de salarizare obiectiv, predictibil și coerent.