Pericol „invizibil” afectează milioane de europeni, inclusiv copii. Legătura cu creșterea cazurilor de astm

Aproape jumătate din populația Europei a fost expusă în acest an la niveluri extrem de ridicate de ozon, potrivit unui raport Copernicus. Dincolo de efectele asupra mediului, poluarea afectează sănătatea respiratorie, poate agrava bolile cronice și contribuie la creșterea cazurilor de astm, inclusiv în rândul copiilor, relatează Adevărul.

Dr. Beatrice Mahler, medic primar pneumolog la Institutul Marius Nasta din București, a explicat, într-un interviu pentru Adevărul, cum acționează ozonul troposferic asupra organismului, ce simptome poate provoca și de ce schimbările climatice amplifică riscurile.

Cum afectează ozonul sănătatea respiratorie

Potrivit raportului Copernicus, 45% din populația Europei a fost expusă anul acesta, până în prezent, la niveluri extrem de ridicate de ozon. Efectele poluării nu se limitează însă la perioadele cu valori extreme, iar studiile arată că aerul poluat poate agrava afecțiunile respiratorii și cardiovasculare.

Un studiu realizat în București și publicat în revista Atmosphere a identificat o legătură între creșterea nivelului de poluanți atmosferici și numărul internărilor în secțiile de pneumologie și cardiologie.

„Da, un studiu realizat în București și publicat în Atmosphere evidențiază o legătură clară între creșterea nivelului de poluanți din aer și creșterea numărului de internări în secțiile de pneumologie și cardiologie. De altfel, știm că există un număr crescut de infecții respiratorii și decompensări cardiovasculare din toamnă până în primăvară, care, chiar dacă au ca substrat etiologii bine definite, sunt agravate de prezența poluării: aceasta crește gravitatea simptomelor și numărul formelor care necesită internare, având drept consecință un consum crescut de medicamente”, a declarat Beatrice Mahler.

Ce simptome poate provoca expunerea la ozon

Ozonul de la nivelul solului poate irita căile respiratorii, poate provoca tuse și dificultăți de respirație și poate agrava crizele de astm. Unele manifestări pot fi confundate cu cele ale unei infecții respiratorii, ceea ce face dificilă identificarea cauzei fără o evaluare medicală.

Medicul Beatrice Mahler explică mecanismele prin care expunerea la ozon afectează plămânii și atrage atenția asupra simptomelor persistente.

„Expunerea la ozon declanșează inflamație la nivelul căilor aeriene și, la anumite persoane, hiperreactivitate bronșică. Secundar, la nivelul căilor aeriene pot apărea sensibilizare alergică, modificări ale structurii epiteliului respirator și afectarea apărării organismului față de virusuri și bacterii. Creșterea reactivității căilor respiratorii provoacă treptat obstrucție și scăderi ale funcției pulmonare.

În plus, sunt activate răspunsuri ale sistemului nervos – care este direct impactat de nivelul crescut de ozon –, fapt care contribuie la scăderea capacității inspiratorii și induce apariția durerii la inspirație. Pacienții nu pot deosebi simptomele induse de un agent infecțios de cele ale bolii, dar este util ca, în cazul apariției simptomelor respiratorii, să evalueze nivelul ozonului în comunitatea în care trăiesc cu 5–7 zile anterior. Orice simptome trenante mai mult de 7 zile impun o evaluare la medicul de familie și, ulterior, la nevoie, o evaluare pneumologică”.

Cazurile de astm sunt în creștere, inclusiv în rândul copiilor

În România, prevalența astmului este estimată la 4–9% din populație, ceea ce înseamnă că peste un milion de persoane trăiesc cu această afecțiune. Datele prezentate în material indică aproximativ 1,5 cazuri noi la 1.000 de persoane anual.

Boala este deosebit de frecventă în rândul copiilor, unde prevalența depășește 10%, astmul fiind cea mai frecventă afecțiune cronică din această categorie de vârstă. Potrivit datelor citate, prevalența bolii crește cu aproximativ 50% la fiecare zece ani.

Poluarea aerului, inclusiv cea produsă de ozonul troposferic, contribuie la apariția și agravarea astmului. Copiii sunt mai vulnerabili deoarece plămânii lor sunt încă în dezvoltare, iar căile respiratorii au un diametru mai mic. În plus, aceștia respiră mai frecvent și petrec mai mult timp desfășurând activități fizice în aer liber.

Beatrice Mahler explică modul în care expunerea la poluanți poate afecta sănătatea respiratorie pe termen lung:

„Poluarea aerului și ozonul troposferic au o contribuție majoră și dovedită la creșterea incidenței astmului, acționând atât ca factori declanșatori ai crizelor, cât și ca agenți cauzali în apariția de novo a bolii, în special la copii. În ceea ce privește contribuția poluării și a ozonului la astmul infantil, se remarcă în primul rând vulnerabilitatea crescută a copiilor, al căror plămân este în plină dezvoltare, având căi respiratorii cu un diametru mai mic. Deoarece copiii au o frecvență respiratorie mai mare și petrec mai mult timp făcând mișcare în aer liber, ei inhalează o doză mai mare de poluanți raportată la greutatea corporală. Mecanismul leziunilor pe termen lung arată că expunerea cumulativă prelungită la ozon crește semnificativ riscul de astm, independent de prezența particulelor fine, deoarece ozonul este un oxidant puternic care distruge epiteliul bronșic, provoacă inflamație cronică și duce la remodelarea structurală a căilor respiratorii. În plus, efectul sinergic cu poluanții urbani face ca, în orașele din România, ozonul să acționeze în combinație cu gazele de eșapament și pulberile în suspensie, ceea ce accentuează hiperreactivitatea bronșică și favorizează sensibilizarea alergică timpurie”, a precizat Beatrice Mahler.

Schimbările climatice pot amplifica riscul de astm

Creșterea temperaturilor favorizează formarea ozonului la nivelul solului, prin accelerarea reacțiilor fotochimice dintre oxizii de azot și compușii organici volatili. În același timp, temperaturile medii mai ridicate și concentrațiile crescute de dioxid de carbon pot stimula producția de polen și pot prelungi perioadele de înflorire, ceea ce înseamnă o expunere mai îndelungată la alergeni.

Un alt fenomen care îi preocupă pe specialiști este așa-numitul „astm de furtună”. În anumite condiții, furtunile puternice pot fragmenta grăuncioarele de polen în particule suficient de mici pentru a pătrunde adânc în plămâni și pentru a declanșa crize severe de astm. În plus, precipitațiile extreme și inundațiile pot favoriza dezvoltarea mucegaiurilor în locuințe.

Medicul descrie legătura dintre schimbările climatice și agravarea problemelor respiratorii:

„Studiile indică o legătură cauzală directă între schimbările climatice și creșterea cazurilor de astm, care funcționează prin mai multe mecanisme interconectate. Pe de o parte, creșterea temperaturii accelerează formarea ozonului la nivelul solului, întrucât căldură intensifică reacțiile fotochimice dintre oxizii de azot și compușii organici volatili. Pe de altă parte, temperaturile medii mai ridicate și nivelurile crescute de dioxid de carbon stimulează vegetația să producă mai mult polen și extind durata sezoanelor de înflorire, prelungind perioada de expunere la alergeni.

Totodată, fenomenul cunoscut cu numele „astmul de furtună” demonstrează cum furtunile severe de vară pot rupe grăuncioarele de polen în microparticule inhalabile capabile să pătrundă adânc în plămâni și să declanșeze bronhospasme severe, în timp ce precipitațiile extreme și inundațiile sporesc riscul de dezvoltare a mucegaiurilor în locuințe, amplificând factorii de risc pentru declanșarea și agravarea astmului”.

Recomandări pentru persoanele cu boli cronice

Persoanele cu boli respiratorii cronice, precum bronhopneumopatia obstructivă cronică (BPOC), dar și cele cu insuficiență cardiacă pot fi deosebit de vulnerabile în perioadele cu niveluri ridicate de ozon. Pentru acestea, reducerea expunerii la poluare și monitorizarea simptomelor sunt măsuri importante.

Beatrice Mahler recomandă evitarea efortului fizic intens în aer liber în intervalele în care concentrațiile de ozon sunt ridicate, în special în zilele însorite și călduroase, în jurul amiezii și după-amiaza. De asemenea, este importantă reducerea surselor de poluare din interiorul locuinței.

„Pacienții cu boli cronice ar fi bine să își planifice ieșirile, limitând expunerea la ozonul troposferic în zilele însorite și călduroase, în timpul amiezii și după-amiezii. Se recomandă reducerea efortului fizic în aer liber, deoarece acesta crește volumul de aer inhalat pe minut, accelerând pătrunderea ozonului în căile respiratorii profunde și agravând durerea la inspirație, hiperreactivitatea și scăderea capacității inspiratorii. De asemenea, aceștia trebuie să controleze strict aerul din interior, prin eliminarea poluării casnice. Aici mă refer la fum de lemn, sobă, gaze de ardere, fum de țigară, care potențează afectarea pulmonară indusă de ozon. Un alt aspect recomandat este menținerea ferestrelor închise în orele cu nivel crescut de ozon și utilizarea aerului condiționat sau a purificatoarelor cu filtru HEPA. Atenție totuși, trebuie să verificați dacă aparatele nu generează ozon ca produs secundar).

Nu în ultimul rând, se recomandă verificarea zilnică a nivelului local de ozon înainte de a planifica activități în afara casei. Dacă este necesar să iasă din casă, aceste persoane vor avea la ele medicația de salvare recomandată de medicul pneumolog sau cardiolog. Simptomele intense – de tipul durerilor toracice la inspirație, accentuării lipsei de aer, tusei persistente sau semnelor de decompensare cardiacă, cum ar fi umflarea picioarelor sau oboseala extremă – impun o evaluare din partea medicului”, a spus medicul.