Parchetul General se solidarizează cu ÎCCJ în conflictul cu Guvernul: Independența justiției nu este un privilegiu al magistraților

Ministerul Public își exprimă solidaritatea instituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție, în contextul disputei declanșate după ce premierul Ilie Bolojan a anunțat sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu instanța supremă, pe tema restanțelor salariale din justiție.

Într-un comunicat transmis joi, Ministerul Public afirmă că susține „fără rezerve” apărarea independenței autorității judecătorești, pe care o descrie drept „valoare fundamentală a statului de drept” și „garanție esențială a drepturilor și libertăților cetățenilor”.

Reacția vine după ce Înalta Curte a acuzat Guvernul că exercită presiuni asupra justiției „sub pretextul unui conflict juridic de natură constituțională”, în legătură cu un litigiu aflat încă pe rolul instanțelor.

Parchetul General: Independența justiției nu este un privilegiu

Ministerul Public subliniază că independența justiției nu trebuie privită ca un beneficiu acordat magistraților, ci ca o garanție constituțională pentru cetățeni.

„Independența justiției nu reprezintă un privilegiu al magistraților, ci o garanție constituțională instituită în beneficiul fiecărui cetățean”, transmite Ministerul Public.

Potrivit instituției, această independență presupune ca judecătorii și procurorii să își poată exercita atribuțiile exclusiv în temeiul Constituției și al legii, fără presiuni, intimidări sau ingerințe din partea altor autorități ori a unor factori externi.

Mesajul este transmis în plin conflict public între Guvern și vârful sistemului judiciar, după ce Executivul a acuzat instanța supremă că ar fi depășit limitele competențelor sale prin demersurile legate de plata unor drepturi salariale restante.

Apel la loialitate constituțională și respect reciproc între autorități

Ministerul Public arată că raporturile dintre autoritățile publice trebuie să se desfășoare în spiritul „loialității constituționale, al respectului reciproc și al dialogului instituțional”.

Instituția admite că divergențele privind interpretarea competențelor constituționale sunt firești într-un stat democratic, însă subliniază că acestea trebuie soluționate doar prin mecanismele prevăzute de Constituție.

„Divergențele privind interpretarea competențelor constituționale sunt firești într-un stat democratic, însă acestea trebuie soluționate exclusiv prin mecanismele prevăzute de Constituție, cu respectarea independenței autorității judecătorești și fără manifestări care pot afecta încrederea publicului în actul de justiție”, se arată în comunicat.

Formularea reprezintă o susținere directă a poziției exprimate anterior de Înalta Curte, care a acuzat Guvernul că a calificat public drept neconstituțională conduita instanței înainte ca litigiul să fie soluționat definitiv.

Ministerul Public apără rolul CCR, dar cere echilibru instituțional

Ministerul Public precizează că are „deplin respect” pentru rolul constituțional al Curții Constituționale, singura autoritate competentă să soluționeze conflictele juridice de natură constituțională.

În același timp, Parchetul General arată că procedurile constituționale trebuie să se desfășoare „într-un climat de echilibru instituțional și respect reciproc”.

Ministerul Public atrage astfel atenția asupra modului în care asemenea dispute sunt purtate public, mai ales atunci când una dintre părți este implicată și într-un litigiu aflat pe rol.

Miza conflictului: plata restanțelor salariale din justiție

Conflictul dintre Guvern și Înalta Curte are la bază dosarul privind plata unor drepturi salariale restante din sistemul judiciar, stabilite prin hotărâri judecătorești. Premierul Ilie Bolojan a susținut că miza financiară este de ordinul miliardelor de lei și că instanța ar fi ajuns să impună Executivului decizii cu impact direct asupra bugetului de stat.

Guvernul consideră că o asemenea situație ar putea reprezenta o ingerință a autorității judecătorești în competențele Executivului și Parlamentului privind construcția și execuția bugetară.

De partea cealaltă, Înalta Curte a transmis că argumentele juridice trebuie susținute în fața instanței, nu prin declarații publice, și a acuzat faptul că o parte din proces exercită presiuni înainte de soluționarea definitivă a litigiului.

În finalul comunicatului, Ministerul Public afirmă că va continua să apere „cu fermitate și echilibru” independența justiției, separația puterilor în stat și valorile consacrate de Constituția României și de standardele europene privind statul de drept.