Organe 'crescute' cu magneți, experimentul care poate rescrie medicina modernă

O echipă de cercetători de la Massachusetts Institute of Technology a făcut un pas care, la prima vedere, pare desprins din science-fiction, a reușit să creeze vase de sânge artificiale folosind magneți.

În spatele ideii stă însă o miză uriașă, fabricarea de organe funcționale în laborator, capabile să înlocuiască țesuturi afectate de boli grave, notează Science Alert.

Problema care a blocat până acum astfel de progrese ține de detalii invizibile cu ochiul liber. Capilarele, cele mai fine vase de sânge, sunt extrem de fragile și greu de reprodus, având un diametru de doar 0,005 milimetri. Practic, prin ele trec globulele roșii una câte una, ca printr-un filtru microscopic.

Celule ghidate de magneți

Noua metodă schimbă regulile jocului. Cercetătorii au creat un microcip în care au plasat celule endoteliale, esențiale pentru formarea vaselor, într-un gel de colagen. Cu ajutorul unor magneți controlați din exterior, au reușit să „ghideze” aceste celule, să le întindă și să le organizeze astfel încât să formeze rețele vasculare mult mai precise decât cele obținute prin metode clasice.

Rezultatele, publicate în revista Proceedings of the National Academy of Sciences, arată că tehnica permite controlul fin al lungimii și densității vaselor de sânge. Mai mult, întinderea repetată a structurilor stimulează apariția unui număr mai mare de capilare, un detaliu esențial pentru orice țesut viu.

În paralel, echipa a descifrat și o parte din mecanismul biologic. Un rol-cheie îl are gena PIEZO1, responsabilă pentru reacția celulelor la presiune mecanică. Fără ea, vasele se formează mult mai greu, ceea ce confirmă că stimulii mecanici sunt vitali în procesul de angiogeneză.

Ce înseamnă asta pentru viitor

Dacă tehnologia va trece testele următoare, impactul ar putea fi major. Practic, deschide drumul către organe „personalizate”, create în laborator, compatibile cu pacientul și capabile să reducă drastic dependența de transplanturi.

Pe termen mediu, astfel de vase artificiale ar putea fi folosite pentru a repara țesuturi afectate de infarct, accidente sau boli degenerative. Într-un scenariu mai ambițios, medicina ar putea ajunge să construiască organe întregi, cu rețele vasculare funcționale, ceea ce până acum părea un prag greu de depășit.

Urmează etapa critică, testarea modului în care sângele circulă prin aceste structuri și integrarea lor în țesuturi reale, primele vizate fiind cele musculare. Dacă rezultatele confirmă așteptările, medicina ar putea intra într-o nouă eră, în care lipsa donatorilor nu mai este o sentință, ci doar o problemă tehnică în curs de rezolvare.