Fostul șef al Jandarmeriei, Sebastian Cucoș, achitat în Dosarul 10 August, vine cu o dezvăluire la opt ani de la protestele violente din Piața Victoriei. Acesta spune că „cineva” a tras, pe lângă jandarmi, cu „pirotehnice” și alte gaze lacrimogene.
Cine a mai tras cu gaze lacrimogene în Piața Victoriei? Sebastian Cucoș face dezvăluiri
Într-un podcast recent, ofițerul a descris un episod puțin discutat public din seara de 10 august 2018. Și anume existența unor cartușe de gaz lacrimogen care, potrivit acestuia, nu aparțineau Jandarmeriei Române.
Cucoș susține că, în timpul intervenției din Piața Victoriei, dintr-o clădire corporatistă aflată în apropiere s-ar fi tras în mulțime cu un alt tip de gaze lacrimogene, ce diferă de cele folosit de jandarmi.
Potrivit declarațiilor sale, după protest au fost găsite mai multe cartușe care nu corespundeau muniției standard din dotarea Jandarmeriei.
„Am descoperit după aceea că cineva a tras cartușe iritant-lacrimogene de pe o clădire din București, chiar din piață.
Nemarcată, cu un calibru care nu putea fi tras din armele noastre.
Nu le-am găsit eu. Le-a găsit o femeie de serviciu, când făcea curat. S-a speriat femeia. Era în zona aceea de corporații, în clădirea respectivă.
S-au făcut cercetări la fața locului, s-au luat probe, s-a luat totul, s-au făcut analize. După aceea n-a mai zis nimeni nimic despre asta.
Acolo au fost două tipuri de gaz. Unul al Jandarmeriei. Și a mai fost încă unul. Nu știu al cui.
Și atunci de ce mă acuzați pe mine de gazul care nu era conform? Probabil că nu o fi fost conform, dar nu era al meu. Și, încă o dată, când spun „al meu”, mă refer la cel al Jandarmeriei.
De pe un bloc s-au tras. Sincer, nu știu acum c\te s-au tras. Putem verifica, ele sunt în dosar.
Cartușele au fost ridicate de procurori la vremea respectivă, trimise la laborator, s-au făcut analize și asta a fost concluzia: din arma Jandarmeriei nu puteau fi trase, pentru că nu aveau același calibru”, a spus Sebastian Cucoș.
Aceste cartușe ar fi fost ridicate de procurori, trimise la laborator, iar concluzia tehnică ar fi fost că nu puteau proveni din armamentul Jandarmeriei, deoarece nu se potriveau ca și calibru.
Sebastian Cucoș afirmă că acest detaliu nu a fost niciodată explicat public, deși ar putea schimba modul în care este înțeleasă dinamica violențelor din acea seară.
Astfel, ca urmare a afirmațiilor lui Cucoș se nasc mai multe întrebări despre posibile intervenții externe, despre sursele acelor cartușe și despre de ce rezultatele expertizei nu au fost comunicate transparent.
Protest azi în Piața Victoriei
Luni, 10 august 2026, de la ora 18:30, mai multe organizații civice se întorc în Piața Victoriei, la opt ani de la reprimarea protestului Diasporei. Manifestația are loc la mai puțin de două luni după ce Tribunalul Militar București i-a achitat în primă instanță pe foștii șefi ai Jandarmeriei și cu prescripția faptelor centrale din dosar așteptată în octombrie.
Corupția Ucide, Rezistența, Declic, Reset, Inițiativa Timișoara, Inițiativa România și Rezistența Civică Galați organizează protestul sub o întrebare care lovește direct în eșecul de până acum al statului: „Dacă represiunea din 10 august rămâne nepedepsită, ce îi va opri să o repete?”
Ce a s-a întâmplat pe 10 august 2018
La 10 august 2018, zeci de mii de oameni se aflau în Piața Victoriei pentru a protesta împotriva Guvernului PSD și a atacurilor asupra legilor Justiției. La ora 23:11, conducerea dispozitivului de ordine a declanșat dispersarea întregii mulțimi, estimată de anchetatori la aproximativ 30.000 de persoane în acel moment.
Potrivit rechizitoriului, forțele de ordine au folosit 63 de grenade cu efect acustic, 489 de grenade lacrimogene, 316 cartușe cu efect iritant-lacrimogen, opt pulverizatoare de mare capacitate și 168 de pulverizatoare de mână.
Procurorii au susținut că intervenția generală a fost nelegală și nejustificată și că i-a lovit nu doar pe cei violenți, ci și pe protestatarii pașnici, care formau majoritatea mulțimii. Ancheta a consemnat 433 de persoane care au avut nevoie de îngrijiri medicale.
Cinci ani mai târziu, în august 2023, Secția parchetelor militare din Parchetul General a trimis în judecată 16 inculpați. Printre ei se aflau colonelul în rezervă Gheorghe Sebastian Cucoș, fost șef al Jandarmeriei Române, colonelul Laurențiu Cazan, fost adjunct al Jandarmeriei Capitalei și comandant al acțiunii, și colonelul Ionuț Cătălin Sindile, fost prim-adjunct al șefului Jandarmeriei. În proces s-au constituit părți civile 312 persoane vătămate, potrivit Parchetului General.
Niciun decident politic nu a fost trimis în judecată în acest rechizitoriu.
Șefii Jandarmeriei, achitați
La 15 iunie 2026, Tribunalul Militar București i-a achitat pe Sebastian Cucoș, Laurențiu Cazan și Ionuț Sindile. Temeiurile consemnate în minută includ inexistența faptei sau faptul că aceasta nu este prevăzută de legea penală, în funcție de inculpat și de acuzație. Hotărârea nu este definitivă.
Și alți ofițeri și subofițeri au fost achitați. Patru jandarmi au primit soluții de condamnare pentru purtare abuzivă, toate fără executarea pedepsei în penitenciar: Marian Cristian Bîrsan, George Buzatu și Alin Belecciu au primit câte un an de închisoare, cu amânarea aplicării pedepsei, iar Marius Daniel Mihai a primit un an și trei luni, cu suspendarea executării sub supraveghere.
Majoritatea cererilor de despăgubiri formulate de victime au fost respinse.
This site uses Titan Security to reduce spam. Learn how your comment data is processed .