Vicepremierul interimar Oana Gheorghiu afirmă că intrarea CFR Marfă în faliment nu este un accident, ci rezultatul unui eșec prelungit al statului român în calitate de proprietar. Reacția vine după ce compania de stat a depus în instanță actul prin care își cere falimentul, iar activele și o parte a activității urmează să fie preluate de noua companie Carpatica Feroviar.
Într-o postare amplă pe Facebook, Gheorghiu vorbește despre „cronica unui eșec anunțat” și susține că CFR Marfă „nu a căzut brusc”, ci a intrat treptat într-o criză structurală pe care statul român a evitat să o rezolve ani la rând.
„CFR Marfă fusese construită pentru România industrială: mine, siderurgie, transporturi masive de materii prime, economie centralizată. Era un transportator de stat într-o economie de stat, cu fluxuri previzibile și clienți captivi. Doar că România s-a schimbat, logistica s-a schimbat, lumea s-a schimbat”, afirmă vicepremierul interimar.
„Statul a ales să acopere problema prin amânări”
Oana Gheorghiu susține că operatorii privați s-au adaptat mai rapid la o piață feroviară de marfă tot mai competitivă, în timp ce CFR Marfă a pierdut cotă de piață, a rămas cu personal supradimensionat, active învechite și datorii tot mai mari.
Potrivit acesteia, statul nu a venit cu o restructurare reală, ci a preferat soluții de amânare: neîncasări, reeșalonări și anulări de datorii către alte companii de stat.
„Nu a existat nici restructurare reală, nici decizia politică de a închide compania”, spune Gheorghiu, care amintește și eșecul privatizării din 2013, moment după care, în opinia sa, statul nu ar mai fi încercat o soluție structurală.
Un moment-cheie a fost decizia Comisiei Europene din februarie 2020, prin care România a fost obligată să recupereze de la CFR Marfă aproximativ 570 de milioane de euro, plus dobânzi, ajutor de stat considerat incompatibil cu regulile europene. Comisia a arătat atunci că sprijinul a constat inclusiv în anularea unor datorii publice și în necolectarea unor creanțe de către creditori publici.
De ce a fost creată Carpatica Feroviar
Vicepremierul explică faptul că mecanismul ales de stat nu urmărește salvarea vechii persoane juridice CFR Marfă, ci păstrarea unei capacități naționale de transport feroviar de marfă.
În 2020, CFR Marfă a intrat în concordat preventiv, procedură deschisă la Tribunalul București, cu CITR desemnat administrator concordatar provizoriu. Procedura trebuia să permită continuarea activității și restructurarea companiei sub supraveghere judiciară.
Gheorghiu arată că, practic, s-a încercat separarea activităților viabile de cele neviabile, transferul activității economice către Carpatica Feroviar și lăsarea vechii companii CFR Marfă cu datoriile istorice și activele neesențiale, în vederea falimentului.
„Practic, s-a încercat salvarea funcției economice — transportul feroviar de marfă al statului — nu salvarea persoanei juridice, vechea companie CFR Marfă SA”, afirmă Oana Gheorghiu.
Carpatica Feroviar a fost înființată prin Hotărârea de Guvern nr. 1327/2024, iar documentele publice ale companiei indică această hotărâre ca act de organizare și funcționare. Noua societate este prezentată ca operator de interes strategic, inclusiv pentru nevoile de apărare și mobilitate în situații de criză.
„Statul a vrut ca această companie să facă de toate”
Oana Gheorghiu susține că problema CFR Marfă este, de fapt, simptomul unei probleme mai mari: incapacitatea statului român de a-și asuma clar ce vrea de la companiile pe care le deține.
Ea afirmă că statul a vrut simultan ca CFR Marfă să păstreze locuri de muncă, să mențină tarife suportabile, să conserve capacități strategice, să funcționeze comercial și să nu genereze costuri publice explicite.
„În traducere: statul a cerut comportament de companie privată, dar a impus obligații și constrângeri de companie publică și, foarte important, fără să definească transparent care parte este misiune publică și care parte este activitate comercială”, afirmă vicepremierul.
În opinia sa, tocmai această confuzie produce riscul de ajutor de stat ilegal, pentru că orice sprijin financiar acordat unei companii aflate pe o piață concurențială poate fi interpretat drept subvenție mascată pentru activitatea comercială.
Falimentul CFR Marfă, test pentru reforma companiilor de stat
Gheorghiu leagă cazul CFR Marfă de Reforma 9 din PNRR, privind buna guvernanță a întreprinderilor de stat. Reforma vizează îmbunătățirea cadrului procedural pentru aplicarea principiilor de guvernanță corporativă la companiile de stat, potrivit Secretariatului General al Guvernului.
Vicepremierul interimar susține că lecția CFR Marfă este că statul nu poate administra companii publice doar prin numiri în consilii de administrație și aprobări formale de bugete, ci trebuie să stabilească explicit ce rol are fiecare companie: comercial, strategic sau social.
„Nicio companie nu poate fi concomitent și infrastructură strategică, și angajator social, și companie comercială orientată spre profit”, avertizează Gheorghiu.
Ea spune că restructurarea CFR Marfă va fi un test major pentru statul român. Dacă noua companie Carpatica Feroviar va funcționa cu disciplină financiară și cu un mandat clar pentru serviciile strategice (apărare, transporturi de criză și reziliență logistică) atunci procesul își va fi atins scopul.
În schimb, dacă peste câțiva ani noua companie va acumula pierderi cronice și va avea nevoie de un nou ajutor de stat mascat, avertizează Gheorghiu, cazul nu va fi decât „încă un capitol al aceleiași povești tragice”.
„Decizia aparține statului român, adică fiecărui guvern care va alege ce fel de companii publice vrea și poate să gestioneze”, conchide vicepremierul interimar.
