O fostă olimpică a învins Ministerul Educației în instanță. Cum a obținut plata bursei de merit pe care statul i-o refuzase

O fostă elevă medaliată la olimpiade internaționale, în prezent studentă la Facultatea de Drept a Universității din București, a obținut o victorie definitivă în instanță împotriva Ministerului Educației, după ce a contestat refuzul instituției de a-i acorda bursa de merit olimpic internațional. Tânăra a susținut singură procesul și a convins judecătorii să oblige ministerul să îi achite contravaloarea bursei, actualizată cu rata inflației, precum și cheltuielile de judecată.

Proces început după refuzul Ministerului Educației

Potrivit Profit.ro, în octombrie 2024, fosta elevă a deschis acțiunea în instanță la Curtea de Apel București, solicitând obligarea Ministerului Educației la plata bursei de merit olimpic internațional, reprezentând echivalentul a 75% din salariul minim brut pe economie pentru o perioadă de 12 luni.

Pe lângă această sumă, reclamanta a cerut actualizarea valorii cu indicele de inflație, precum și recuperarea cheltuielilor de judecată, valoarea totală solicitată ridicându-se la 34.748,53 lei.

În iunie 2025, Curtea de Apel București i-a dat dreptate. Ministerul Educației a contestat hotărârea la Înalta Curte de Casație și Justiție, însă recursul a fost respins în februarie 2026, soluția devenind definitivă.

De ce a ajuns cazul în instanță

Înainte de proces, tânăra s-a adresat Ministerului Educației printr-o petiție depusă în aprilie 2024, prin care a solicitat acordarea bursei în baza prevederilor Legii 235/2010 și ale Legii 198/2023 privind învățământul preuniversitar.

Ministerul i-a respins solicitarea, apreciind că ar trebui să se adreseze facultății unde studiază pentru identificarea unei burse acordate de instituția de învățământ superior.

În acțiunea depusă la Curtea de Apel București, reclamanta a arătat că a obținut medalia de argint la o competiție olimpică internațională desfășurată la Belgrad, în perioada 24–30 iunie 2023, când era elevă în clasa a XII-a la Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București, iar în prezent este studentă la Facultatea de Drept a Universității din București.

Argumentele prezentate în fața instanței

Potrivit cererii de chemare în judecată, reclamanta a susținut că la nivel instituțional s-a creat o confuzie privind drepturile elevilor aflați în ani terminali și aplicarea noii legislații în domeniul învățământului.

“Precizează reclamanta că s-a creat o confuzie la nivel instituțional cu privire la două aspecte, respectiv dacă elevii în ani terminali primesc bursă inclusiv după absolvirea studiilor liceale și conflictul de legi rezultat din intrarea în vigoare a Legii 198/2023 a învățământului preuniversitar în data de 03.09.2023 și abrogarea aproape completă la această dată a Legii 1/2011 privind educația națională și a Legii 235/2010 pentru acordarea burselor de merit olimpic internațional elevilor premiați la olimpiadele școlare internaționale.

Reclamanta menționează că atât Legea 235/2010, cât și Legea 198/2023 reglementează special și prin excepție situația anilor terminali, direct sau prin norme metodologice. Mai arată că, într-o situație similară cu cea din speța de față, un elev olimpic în an terminal medaliat cu aur a primit pentru medalia obținută”, scrie în cererea depusă la CAB.

Totodată, aceasta a arătat că atât Legea 235/2010, cât și Legea 198/2023 prevăd acordarea bursei pentru aceleași performanțe, diferența fiind doar procedura de acordare.

De asemenea, a precizat că în anii de liceu beneficiase deja de bursă pentru medalia de bronz obținută la Olimpiada Internațională de Geografie din 2022, precum și de bursele aferente rezultatelor școlare.

Ministerul Educației nu a depus întâmpinare, însă a transmis instanței documentele care au stat la baza răspunsului oferit reclamantei.

Ce au decis judecătorii

Curtea de Apel București a apreciat că litigiul a fost generat de refuzul Ministerului Educației de a soluționa efectiv cererea fostei eleve.

“Dreptul la acțiune este recunoscut de legea contenciosului administrativ în favoarea persoanelor vătămate nu doar în ceea ce privește un act administrativ unilateral, ci și în cazul unui refuz nejustificat de soluționare a unei cereri, reținând că prevederile articolului 2, aliniatul (1) litera i) din Legea 554/2004 privind contenciosul administrativ privind definesc acest refuz drept “exprimarea explicită, cu exces de putere, a voinței de a nu rezolva cererea unei persoane”.

Adresa nr. 17069/15.05.2024 arată că reclamanta ar trebui să se adreseze facultății la care studiază în vederea identificării unui tip de bursă acordat de această instituție, având în vedere rezultatele la competiția internațională”, se arată în motivarea sentinței.

Judecătorii au reținut că bursa prevăzută de Legea 235/2010, menținută și prin Legea 198/2023, poate fi cumulată cu bursele acordate de universități și că procedura administrativă nu poate conduce la încălcarea drepturilor prevăzute de lege.

“Având în vedere obiectul solicitării reclamantei, față de considerentele arătate, instanța va pronunța soluție de admitere a cererii formulată de reclamanta în contradictoriu cu Ministerul Educației.

Astfel, va obliga Ministerul Educației la achite reclamantei contravaloarea bursei de merit olimpic internațional reprezentând echivalentul a 75% din salariul de bază minim brut pe tară garantat în plată la data acordării acesteia, pentru o perioadă de 12 luni, începând cu luna imediat următoare realizării performanței școlare, sumă ce va fi actualizată cu indicele de inflație de la data scadenței până la data plății efective.

De asemenea, va obliga Ministerul Educațieiu la plata către reclamantă a cheltuielilor de judecată în sumă de 5.964,90 lei, din care 5.914,90 lei, onorariu avocațial și 50 lei, taxă judiciară de timbru”, se arată în motivare.