Cazurile de persoane vârstnice prezentând diagnostic de deteriorare cognitivă au înregistrat o creştere accentuată, în principal ca urmare a altor afecţiuni de care suferă aceştia, susţine psihologul Maria Vladu, clinician principal la Centrul de Sănătate Mintală din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina (SJU).
Specialistul a explicat, într-o prezentare video a Centrului de Sănătate Mintală postată marţi pe Facebook, că timp de mulţi ani în privinţa patologiei pacienţilor centrului a predominat depresia, însă în prezent, ca urmare a unor afecţiuni cardio-vasculare şi a diabetului, a crescut numărul persoanelor cu deteriorare cognitivă, potrivit Agerpres.
„La început aveam mai mult depresii ca şi patologie. Acum, în ultima perioadă de timp, observăm o creştere accentuată a persoanelor vârstnice venind cu diagnostic de deteriorare cognitivă, ca urmare a accidentelor vasculare cerebrale, a hipertensiunilor, a altor boli asociate, cum ar fi diabetul zaharat, hipertensiune arterială, infarct de miocard”, a spus psihologul Maria Vladu.
În ce priveşte copiii şi adolescenţii, psihiatrul Georgiana Mihai a afirmat că tulburările din spectrul autist au o incidenţă „foarte mare” în rândul copiilor, putând fi diagnosticate în jurul vârstei de doi ani, iar după trei ani apar tulburările opoziţionale şi cele de limbaj. Totodată, la vârsta şcolară apar tulburările anxioase care pot determina refuz şcolar, iar la adolescenţi cele mai frecvente sunt tulburările de conduită şi comportamentele adictive.
„Până la vârsta de doi ani, este foarte important ca părinţii să conştientizeze şi să aducă copilul la medic pentru că există o incidenţă foarte mare a tulburării de spectru autist şi diagnosticul se pune în jurul vârstei de doi ani, dar primele semne pot să apară chiar şi înainte de un an. Apoi, între vârsta de trei şi cinci ani, este tulburarea opoziţională, care trebuie diferenţiată de reacţiile de opoziţie fiziologice, tulburările de limbaj, este nevoie să fie duşi la logopedie copiii pentru că altfel ajung în şcoală cu tulburări de limbaj. La vârsta şcolară pot să apară tulburări anxioase, poate să apară refuz şcolar şi spre adolescenţă sunt tulburările de conduită cele mai frecvente, comportamentele adictive”, a precizat medicul psihiatru de copii şi adolescenţi, Georgiana Mihai, în aceeaşi prezentare publicată marţi de Spitalul Judeţean de Urgenţă (SJU) Slatina.
Şefa Centrului de Sănătate Mintală şi pentru Prevenirea Adicţiilor din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina, medicul Alexandra Lascu, a punctat că echipa centrului, formată din medici, psihologi, asistenţi sociali şi asistenţi medicali oferă pacienţilor consiliere şi tratament, în regim ambulator, o clădire modernă, reabilitată complet printr-un proiect finanţat de Consiliul Judeţean Olt.
Alexandra Lascu a subliniat că pacienţii pot beneficia gratuit de consiliere psihologică, iar de anul trecut Centrul de Sănătate Mintală şi-a extins activitatea prin incuderea serviciilor medicale pentru pacienţii cu adicţii.
„Centrul de Sănătate Mintală reprezintă un compartiment din cadrul Spitalului Judeţean de Urgenţă Slatina care se află în vecinătatea Secţiei de Psihiatrie şi oferă servicii în regim ambulator. Pacienţi ne pot găsi fie prin prezentare directă, fie prin serviciul informatic de programări online al Spitalului Judeţean. Centrul nostru este format dintr-o echipă multidisciplinară, avem medici psihiatri, de adulţi şi de copii, patru psihologi, asistenţi sociali, asistenţi medicali, în număr de 21 de persoane. În urmă cu trei ani, centrul nostru a fost relocat pe strada Trandafirilor. Funcţionăm într-o clădire complet reabilitată. De un an de zile am preluat şi partea de adicţii şi serviciile noastre practic s-au extins, nu este vorba doar despre psihiatrie şi tratament medicamentos, la noi în secţie există psihologi care pot acorda pacienţilor în suferinţă servicii de consiliere psihologică efectuate în mod gratuit”, transmit reprezentanţii SJU Slatina.
De asemenea, datorită implicării asistenţilor sociali, Centrul de Sănătate Mintală din cadrul SJU Slatina facilitează accesul pacienţilor la servicii sociale oferite de comunităţi, administraţii locale sau instituţii publice.
„Asistentul social este o parte foarte importantă în echipa multidisciplinară din cadrul Centrului de Sănătate Mintală şi de Prevenţie a Adicţiilor. (…) oferă servicii complementare, fiind un liant între pacienţi şi celelalte instituţii de care au nevoie: Direcţia Generală de Protecţie a Copilului, Primărie, direcţii de asistenţă socială de la nivelul oraşului, centrele de zi, asigurându-se să îi oferim un sprijin social în bunăstarea lui”, a mai explicat asistenta socială Roxana Vasile Dragomira.