Consilierul parlamentar Ștefan Manolache a lansat recent o declarație controversată, susținând că noile măsuri fiscale propuse de guvernul condus de premierul Ilie Bolojan sunt „clar anti-dezvoltare economică” și lovesc disproporționat în clasele sociale vulnerabile. Această afirmație vine într-un context economic tensionat, în care România se confruntă cu un deficit bugetar de aproximativ 9% din PIB, iar presiunea Uniunii Europene și a agențiilor de rating pentru reducerea acestuia este tot mai mare. În acest articol, analizăm implicațiile acestor măsuri, criticile aduse de Manolache și impactul asupra diferitelor segmente ale societății.
Contextul economic și necesitatea măsurilor fiscale
România se află într-o situație economică delicată, cu un deficit bugetar care a atins 9,3% din PIB în 2024, conform standardelor UE, cel mai ridicat din Uniune. Pentru a răspunde cerințelor Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și pentru a evita sancțiuni din partea Comisiei Europene, guvernul Bolojan a propus un pachet de măsuri fiscale menite să reducă acest deficit la 7% în 2025. Printre acestea se numără majorarea TVA, taxarea suplimentară a pensiilor peste 3.000 de lei, reducerea unor sporuri bugetare și limitarea facilităților fiscale pentru anumite sectoare, precum IT-ul, construcțiile și agricultura. Aceste măsuri sunt prezentate ca necesare pentru stabilizarea finanțelor publice, dar sunt intens criticate pentru impactul lor social.
Ștefan Manolache – „Măsuri anti-dezvoltare economică”
Ștefan Manolache, a atras atenția asupra efectelor negative ale acestor măsuri, calificându-le drept „anti-dezvoltare economică”. Potrivit acestuia, majorarea taxelor și reducerea facilităților fiscale vor descuraja investițiile și vor afecta creșterea economică. Manolache subliniază că România riscă să piardă competitivitatea în sectoare-cheie, precum IT-ul, unde eliminarea parțială a scutirilor de impozit pe venit pentru veniturile peste 10.000 de lei ar putea determina specialiștii să părăsească țara. Această măsură, conform industriei, afectează peste 70% dintre angajații din IT, un sector care contribuie semnificativ la PIB.
Impactul asupra claselor sociale vulnerabile
Poate cel mai controversat aspect al criticii lui Manolache este impactul măsurilor asupra claselor sociale vulnerabile. Creșterea cotei generale de TVA de la 19% la 21%, deși amânată temporar în urma negocierilor dintre premierul Bolojan și președintele Nicușor Dan, rămâne o posibilitate pentru luna octombrie 2025, în funcție de rezultatele economice. Această majorare ar crește prețurile bunurilor și serviciilor, afectând în special gospodăriile cu venituri mici, care alocă o proporție mai mare din buget pentru consum. Bogdan Hossu, președintele Cartel Alfa, a avertizat că măsurile fiscale, combinate cu reducerea sporurilor bugetare, ar putea duce la o scădere a nivelului de trai cu aproximativ 15% pentru sute de mii de persoane.
Reducerea burselor și transportului pentru studenți
Un alt punct sensibil al pachetului fiscal este limitarea facilităților pentru studenți. Reducerile de 90% la transportul interurban vor fi acordate doar între localitatea de domiciliu și cea a universității, iar bursele școlare vor fi restructurate, păstrându-se doar cele sociale pentru elevii din medii vulnerabile. Aceste schimbări au declanșat proteste din partea studenților, care consideră că accesul la educație devine mai dificil. Manolache susține că astfel de măsuri reduc oportunitățile pentru tinerii din medii defavorizate, accentuând inegalitățile sociale și limitând mobilitatea socială.
Reacții din partea sindicatelor și a societății civile
Sindicatele, în special Blocul Național Sindical, au propus amendamente la proiectul guvernului, cerând limitarea majorării TVA la 20% și păstrarea asigurărilor de sănătate pentru șomeri și beneficiarii de venit minim garantat. Fostul ministru de Finanțe Adrian Câciu a criticat dur pachetul de măsuri, afirmând că acesta „afectează populația săracă și clasa de mijloc, dar lasă bogații în pace”. Aceste reacții reflectă o îngrijorare larg răspândită că măsurile fiscale sunt inechitabile, punând o povară disproporționată pe umerii celor cu venituri mici, în timp ce facilitățile fiscale pentru corporații sau contribuabilii cu venituri mari rămân în mare parte neatinse.
Contradicțiile din discursul guvernamental
Guvernul Bolojan susține că măsurile sunt necesare pentru a asigura stabilitatea economică și pentru a menține încrederea investitorilor. Ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, a declarat că, după anunțarea pachetului fiscal, dobânzile la care România se împrumută au început să scadă, semnalând o îmbunătățire a percepției investitorilor. Totuși, criticii, inclusiv Manolache, argumentează că aceste măsuri sunt pe termen scurt și nu abordează problemele structurale, precum ineficiența administrativă sau evaziunea fiscală, care, potrivit estimărilor, generează pierderi de miliarde de lei anual.
Riscuri pentru competitivitatea economică
Un alt argument al lui Manolache este că măsurile fiscale riscă să submineze competitivitatea României pe plan internațional. De exemplu, eliminarea treptată a facilităților fiscale pentru IT-iști ar putea accelera „exodul creierelor”, un fenomen care a afectat deja economia românească. În plus, majorarea taxelor în sectoare precum construcțiile și agricultura ar putea încetini proiectele de infrastructură și producția alimentară, ambele vitale pentru securitatea economică a țării. Aceste măsuri, în loc să stimuleze creșterea, ar putea duce la o contracție economică, avertizează consilierul parlamentar.
Soluții alternative propuse
Criticii, inclusiv Manolache, propun soluții alternative, precum reducerea cheltuielilor administrative inutile și combaterea evaziunii fiscale. De exemplu, liderul USR Dominic Fritz a sugerat tăierea sporurilor bugetare, cum ar fi „sporul de antenă”, care ar putea genera economii de 6 miliarde de lei, înainte de a recurge la majorarea TVA. De asemenea, se propune o reformă mai profundă a sectorului public, inclusiv restructurarea companiilor de stat și reducerea birocrației, pentru a elibera resurse fără a afecta clasele vulnerabile.
O abordare echilibrată sau o povară inechitabilă?
Declarația lui Ștefan Manolache ridică întrebări legitime despre direcția politicii fiscale a guvernului Bolojan. Deși necesitatea reducerii deficitului bugetar este incontestabilă, modul în care aceste măsuri sunt implementate pare să afecteze disproporționat clasele sociale vulnerabile și să pună în pericol dezvoltarea economică pe termen lung. Este esențial ca Executivul să găsească un echilibru între consolidarea fiscală și protejarea celor mai vulnerabili, pentru a evita o criză socială și economică mai profundă. Rămâne de văzut dacă guvernul va lua în considerare amendamentele propuse de sindicate și societatea civilă sau dacă va persista cu un pachet de măsuri care stârnește tot mai multe controverse.
