Nicușor Dan pune frână legii centralelor pe gaz: O retrimite în Parlament și avertizează asupra riscului de infringement

Președintele Nicușor Dan a trimis Parlamentului, spre reexaminare, legea care permite acordarea de stimulente financiare pentru instalarea centralelor individuale pe combustibili fosili în anumite imobile racordate la sisteme centralizate de încălzire. Șeful statului consideră că prevederile adoptate de Parlament pot intra în contradicție cu obligațiile asumate de România prin legislația europeană și avertizează asupra riscului unor noi proceduri de infringement, dar și asupra efectelor pe termen lung asupra mediului.

Legea vizează aprobarea Ordonanței Guvernului nr. 16/2025, prin care România transpune prevederile unei directive europene privind performanța energetică a clădirilor. Actul normativ a fost transmis președintelui pentru promulgare la 9 aprilie 2026, însă Nicușor Dan a sesizat Curtea Constituțională pe 27 aprilie, invocând posibile încălcări ale mai multor prevederi din Constituție.

CCR a respins obiecția de neconstituționalitate prin Decizia nr. 837/2026, publicată în Monitorul Oficial la 23 octombrie, și a stabilit că legea este constituțională în raport cu criticile formulate. În cererea de reexaminare, președintele precizează că nu urmărește repunerea în discuție a deciziei Curții, ci solicită Parlamentului să reevalueze oportunitatea soluției legislative și compatibilitatea acesteia cu obligațiile europene.

Nicușor Dan: Derogarea de doi ani poate încălca directiva europeană

Unul dintre principalele argumente invocate de președinte privește excepția introdusă de Camera Deputaților, care permite acordarea de stimulente financiare pentru instalarea cazanelor alimentate cu combustibili fosili în imobile racordate la puncte termice care deservesc mai puțin de 50 de utilizatori finali. Facilitatea ar urma să fie aplicabilă pentru o perioadă de maximum doi ani.

Potrivit lui Nicușor Dan, directiva europeană interzice, începând cu 1 ianuarie 2025, acordarea de stimulente financiare pentru instalarea cazanelor autonome pe bază de combustibili fosili, cu excepția unor investiții selectate înainte de 2025 și finanțate prin anumite instrumente europene.

Președintele susține că reducerea costurilor de funcționare a punctelor termice subutilizate, motiv invocat de comisiile parlamentare pentru introducerea derogării, nu reprezintă o excepție recunoscută de directiva europeană.

„Orice alt motiv decât cele expres și limitativ enunțate […] nu poate constitui temei legitim de abatere de la interdicția instituită de Directiva în discuție”, se arată în cererea de reexaminare.

Șeful statului contestă și termenul de doi ani prevăzut de lege, considerând că România nu poate amâna aplicarea unei interdicții europene prin instituirea unei derogări naționale. În opinia sa, această prevedere ar putea permite, în practică, continuarea acordării unor stimulente financiare pe care legislația europeană le interzice.

România, în atenția Comisiei Europene

Nicușor Dan avertizează și asupra posibilelor consecințe europene ale menținerii prevederilor în forma adoptată de Parlament.

În document sunt menționate două proceduri de infringement deschise de Comisia Europeană în legătură cu transpunerea Directivei (UE) 2024/1275. Prima, INFR(2025)0168, a fost deschisă la 26 martie 2025 și închisă la 1 octombrie 2026. Cea de-a doua, INFR(2026)0490, a fost deschisă la 14 iulie 2026 și vizează netranspunerea directivei în ansamblu.

Președintele susține că introducerea unei derogări care nu este prevăzută de legislația europeană ar putea determina Comisia Europeană să considere că România nu a transpus corespunzător prevederile directivei, cu riscuri financiare și reputaționale pentru țară.

Președintele avertizează și asupra efectelor pe termen lung asupra mediului

Un alt argument din cererea de reexaminare vizează impactul asupra mediului și riscul ca finanțarea unor noi centrale pe combustibili fosili să prelungească dependența de aceste surse de energie.

Nicușor Dan atrage atenția că perioada de doi ani în care ar putea fi acordate stimulentele nu limitează și durata de funcționare a echipamentelor instalate. Astfel, o facilitate financiară temporară ar putea conduce la menținerea consumului de combustibili fosili și a emisiilor asociate pentru o perioadă mult mai lungă.

În plus, finanțarea unor astfel de echipamente ar putea întârzia adoptarea unor soluții de încălzire cu emisii mai reduse, în condițiile în care beneficiarii ar putea fi descurajați să facă o nouă investiție după instalarea centralelor.

Președintele consideră că simplul criteriu al numărului de utilizatori deserviți de un punct termic nu demonstrează că înlocuirea sistemului centralizat cu centrale individuale pe combustibili fosili reprezintă o soluție mai bună pentru mediu. O astfel de decizie ar trebui să țină cont de consumul efectiv, pierderile sistemului existent, performanța echipamentelor și alternativele tehnice disponibile.

În final, Nicușor Dan solicită Parlamentului să reconsidere soluția legislativă și să orienteze sprijinul public către alternative compatibile cu legislația europeană, care să asigure continuitatea încălzirii, dar și reducerea consumului de energie și a emisiilor poluante.